De câțiva ani, în Republica Moldova se propune implementarea unei reforme revoluționare în mediul agricol, și anume formarea Camerelor Agricole - unor organizații consultative menite să faciliteze dialogul dintre fermieri și instituțiile de decizie. Acest model hibrid, susținut de stat prin Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, dar oferind autonomie totală în activitatea lor, va aduce beneficii semnificative, dar și unele provocări, susține expertul în agro-market Iurie Rija.
Potrivit lui, agricultura din Republica Moldova a trecut consecutiv prin două sezoane complicate, evidențiind necesitatea unei abordări mai profesioniste în acest sector vital. Practicarea agriculturii moderne necesită cunoștințe solide privind aplicarea corectă a îngrășămintelor, utilizarea tehnologiilor avansate, respectarea fișelor tehnice și elaborarea de bugete detaliate. Nu toți agricultorii dețin aceste cunoștințe sau își pot permite angajarea unui agronom, jurist sau economist. În acest context, Camerele Agricole reprezintă o soluție de ieșire din impas. Agricultura în R. Moldova nu mai poate funcționa la limitele de existență, este o activitate cu rol de a aduce profit, iar fermierii naționali trebuie să devină competitive pe piața internațională.
„Mai mult ca atât, nu este un secret că comunicarea între fermieri și instituțiile de resort lasă de dorit. Lipsa comunicării eficiente între aceste părți a fost un obstacol major în luarea deciziilor corecte și în implementarea politicilor agricole. Fie că este vorba de lipsa de timp, reticența, dar și neconștientizarea importanței unui asemenea dialog, ambele părți au de pierdut din această situație – atât fermierii, cât și statul. Cu toții ne putem aminti decizia eronată din 2022 de a opri exportul de grâu și făină, cu scopul de a asigura securitatea alimentară, când, de fapt, în acel moment stocurile interne de grâu și făină erau suficiente pentru mulți ani înainte. Sau, în acest sezon, când în decembrie era un preț oportun de vânzare a floarea-soarelui și toate cotațiile bursiere arătau acest lucru, majoritatea fermierilor, din lipsă de informare, au decis să păstreze producția în speranța de a obține un preț mai înalt. Din acest considerent, este esențial un dialog constructiv între factorii de informare și fermieri”, susține expertul.
Te-ar putea interesa și: Crearea camerelor agricole: MAIA organizează o campanie de informare
Iurie Rija mai subliniază că până acum, încă mulți agricultori nu sunt informați despre modalitățile de subvenționare și legislația relevantă, pierzând astfel numeroase oportunități. Pe lângă subvențiile naționale, în procesul de preaderare, vor fi eliberate fonduri comunitare, de care fermierii la fel trebuie să cunoască cum să beneficieze. În acest context, Camerele Agricole ar putea remedia aceste situații, asigurând un sprijin, care să permită fermierilor să ia decizii gândite economic și să beneficieze pe deplin de resursele disponibile- atât la nivel național, cât și european.
„Pe lângă consiliere economică, fermierii vor avea acces la servicii de consultanță agricolă în vederea implimentării fișelor tehnice, noilor tehnologii, și schimbului de bune practici și informații- aspecte critice pentru competitivitatea fermierilor din R. Moldova.
Pe lângă beneficiile asocierii în Camere Agricole, există și provocări legate de obligativitatea acestei apartenențe și costurile implicate, pe care nu toți fermierii și le pot permite. Pentru a remedia aceste probleme, o soluție ar fi acoperirea cotizațiilor pentru fermierii vulnerabili din fonduri disponibile, finanțarea deplină a cotizațiilor de membru în prima etapă – în procesul de familiarizare, sau subvenționarea parțială, reducând astfel povara financiară asupra membrilor.
Un alt aspect critic al formării Camerelor Agricole în Republica Moldova este potențialul de creare a inechităților între fermieri, în special în ceea ce privește contribuțiile financiare și influența în cadrul acestor structuri. Există riscul ca fermierii cu rulaje mai mari, și respectiv cotizații mai mari să obțină mai multe drepturi și avantaje, creând astfel un monopol non-verbal și subminând principiul de egalitate”, mai afirmă expertul.
Te-ar putea interesa și: Fermierii, împotriva camerelor agricole: Încalcă dreptul la libera asociere
Pentru a preveni aceste situații, expertul este de părere că o soluție este introducerea unui sistem de cotizații proporționale în funcție de mărimea fermei și de capacitatea financiară a fiecărui fermier, dar și implementarea unui sistem democratic de luare a deciziilor, în care fiecare membru are un vot egal, indiferent de mărimea contribuției.
„Acest principiu de egalitate va asigura că toate vocile sunt auzite și respectate, prevenind monopolizarea deciziilor de către un grup restrâns. La fel, activitatea Camerelor Agricole trebuie monitorizată de un organism de supraveghere independent, care să se asigure că principiile de echitate și transparență sunt respectate și să intervină în cazurile de abuz, asigurând o corectitudine în gestionarea organizației”.
Deși formarea Camerelor Agricole poate fi percepută de unii ca o măsură de colectivizare silită, este evident că agricultura moldovenească are nevoie de o transformare profundă pentru a depăși actualele dificultăți. În absența unor măsuri categorice, fermierii vor continua să se confrunte cu probleme sistemice și organizare haotică, care împiedică dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității lor.
„Pe viitor, o recomandare importantă ar fi ca Camerele Agricole să servească drept fundament pentru crearea Bursei Cerealelor și a serviciilor aferente în Republica Moldova, după modelul de succes al Turciei. Aceasta ar oferi fermierilor o platformă transparentă și eficientă pentru tranzacționarea produselor agricole, stabilind prețuri corecte și competitive. De asemenea, ar facilita accesul la servicii financiare, de asigurare și logistică, contribuind la stabilizarea pieței și la creșterea profitabilității fermierilor”, punctează expertul.
Recomandăm și: Reflecții după deplasare: Ce părere au fermierii despre Camerele Agricole
Iurie Rija este de părere că instituirea Camerelor Agricole în Republica Moldova reprezintă un pas esențial pentru profesionalizarea și modernizarea sectorului agricol. Deși există provocări legate de obligativitatea apartenenței și costurile asociate, acestea pot fi depășite prin măsuri de sprijin financiar și subvenții pentru fermierii vulnerabili.
„Prin facilitarea accesului la consultanță, informații și resurse financiare, Camerele Agricole vor contribui la creșterea competitivității și sustenabilității agriculturii moldovenești. Astfel, se va crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea armonioasă a fermierilor, asigurându-se o utilizare eficientă a fondurilor publice și europene și promovând o agricultură care aduce valoare adăugată reală economiei naționale”, a conchis expertul.
Citește și: Crearea camerelor agricole: Suport pentru fermieri sau colectivizare forțată
