Producătorii de legume din Republica Moldova se confruntă cu o problemă care persistă de ani de zile. Deși legea prevede susținerea produselor autohtone pe rafturile magazinelor, în practică aceasta rămâne neaplicată. Daniela Avraman, președinta Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Legume (APEL), confirmă că accesul în rețelele de retail este unul dintre cele mai mari obstacole cu care se confruntă producătorii locali.
„Un producător simplu, chiar cu marfă de calitate, nu poate intra pe rafturile supermarketurilor, pentru că se cer anumite condiții pe care noi nu le putem îndeplini”, declară aceasta.
Potrivit acesteia, rețelele solicită vehicule specializate, dotate cu instalații frigorifice, precum și rampe de descărcare mecanizată, dotări pe care mulți producători mici și mijlocii nu le dețin.
Asociația nu se opune importurilor în sine, ci concurenței neloiale create de marfa introdusă prin contrabandă. Aceasta a sesizat în repetate rânduri Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vama și ANSA, solicitând oprirea temporară a importurilor.
„Acestea se opreau pentru două-trei zile, însă ulterior reapăreau din nou volume mari de marfă adusă din România. Nu ne deranjează importurile în sine, ci faptul că unele produse ajung prin contrabandă și nu sunt vămuite. În aceste condiții, nu putem concura, deoarece costul de producere este mai mare, deși calitatea produselor locale este superioară”, adaugă Avraman.
Potrivit președintei, diferențele de preț sunt semnificative. Castraveții importați, de calitate superioară, se vindeau în piața de pe linia spre Ialoveni la circa 13,60 lei, în timp ce castraveții locali, tot de calitate superioară, ajungeau la consumator la prețuri cuprinse între 4 și 8 lei. Diferența atât de preț, cât și de calitate este foarte mare.
„La noi se discută de mult despre produsele autohtone pe rafturile supermarketurilor. Și iată că legea aceasta așa și nu a fost aplicată. Dacă supermarketurile ar oferi mai multe rafturi pentru producția agricolă autohtonă, acest lucru ar fi benefic atât pentru producători, cât și pentru consumatorii finali”, menționează Daniela Avraman.
O altă problemă semnalată este absența unor centre de colectare și distribuție a producției.
„Lipsa hub-urilor agricole, care să colecteze producția de la producători și să o distribuie mai departe către rețele, magazine, școli, spitale și grădinițe — aici mai este mult de dezvoltat”, spune aceasta.
Deși au existat proiecte implementate împreună cu parteneri internaționali, costurile ridicate și dificultățile de cooperare dintre producători au frânat progresul.
Președinta APEL recunoaște că nu doar statul poartă vina.
„În ultimul timp, statul s-a apropiat mai mult de sectorul legumicol, care anterior era mai puțin susținut. Nu este responsabil doar statul și noi avem o parte din responsabilitate, pentru că uneori nu ne implicăm suficient. Lucrăm mult, dar nu întotdeauna ne interesăm de oportunități. Există multe proiecte prin IFAD, ODA și AGRI, însă sunt depuse puține dosare din domeniul legumiculturii, raportat la numărul de producători din țară”.
Totuși, există și exemple de succes.
„În prezent, unele produse, precum roșiile, sunt deja apreciate, iar consumatorii știu că roșiile moldovenești sunt foarte gustoase”, spune Daniela Avraman.
În cadrul asociației există producători care livrează deja către rețele de retail ceapă și morcovi spălați și ambalați. De asemenea, un producător din Ștefan Vodă cultivă mii de tone de legume, pe care le pregătește și le livrează către mai multe rețele de retail.
