Peste 60 de fermieri, specialiști și cercetători au participat la un seminar dedicat producătorilor agricoli, desfășurat pe 12 iunie 2026 la Bălți. Discuțiile s-au axat pe problema diferenței semnificative dintre cantitatea de energie extrasă din sol și cea reintrodusă în sol, precum și pe adaptarea agriculturii la schimbările climatice.
În cadrul seminarul s-a discutat raportul academicianului Boris Boincean, șeful Secției Sisteme Agrotehnice a CNCPS, despre „Managementul durabil al solurilor de cernoziom în sistemul conservativ de agricultură”. Potrivit acestuia, principiul de bază al sistemului regenerativ de agricultură este tratarea solului ca un organism viu.
„Solurile noastre sunt, în mare măsură, degradate fizic, chimic și biologic. Cu alte cuvinte, solurile și-au pierdut vitalitatea. Principala provocare este restabilirea sănătății și funcționalității solului. Un sol bogat în materie organică și humus poate schimba situația, îmbunătățind structura, vitalitatea și proprietățile sale agrofizice și chimice. De restabilirea vitalității solului depinde dezvoltarea durabilă a agriculturii Republicii Moldova, deoarece nu contează doar recoltele, ci și calitatea acestora”, a precizat cercetătorul.
Potrivit lui Boris Boincean, problema agriculturii la nivel global constă în dezechilibrul dintre cantitatea de energie extrasă din sol prin mineralizarea materiei organice și cantitatea de energie reintrodusă în sol prin resturi vegetale, gunoi de grajd sau compost. Soluția, spune el, este sistemul regenerativ de agricultură, în care un sol bogat în materie organică și humus își poate reface structura, proprietățile agrofizice și vitalitatea biologică.
„Cea mai importantă este capacitatea solului de a oferi servicii ecosistemice. Dacă fermierul are grijă de calitatea solului, contribuie la obținerea unei ape bune de băut și a unor produse sănătoase, astfel încât acestea să poată fi consumate fără riscuri pentru sănătate”, a subliniat academicianul.
Un sol sănătos înseamnă dezvoltare durabilă și beneficii economice, ecologice și sociale deopotrivă. Potrivit academicianului, agricultura s-a transformat într-un fel de „minerit al solului”, orientat în principal spre producție și venit, ceea ce duce la degradarea fertilității. Solul sănătos nu înseamnă doar recolte mai bune, ci și hrană de calitate și sănătate pentru oameni.
Cercetătorul a explicat și modul în care agricultura poate contribui la reducerea încălzirii globale, prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin menținerea unui sol acoperit permanent cu vegetație.
„Dacă se creează condiții favorabile creșterii plantelor, acestea, prin fotosinteză, absorb dioxidul de carbon din atmosferă, îl fixează și îl acumulează în masa vegetală și în sol. Astfel, dioxidul de carbon se transformă în materie organică, iar aceasta include și o fracțiune stabilă care contribuie la formarea structurii solului, așa-numita agregare a solului”, a spus Boincean.
Recomandarea sa de bază este imitarea naturii.
„Natura are o diversitate mult mai mare de plante, spre deosebire de agricultură, unde de obicei sunt una, două sau trei specii. Natura menține solul acoperit permanent și funcțional”, a precizat academicianul.
Pentru fermieri și toți cei care lucrează pământul, responsabilitatea față de sol este esențială. Se recomandă evitarea arăturilor excesive și a lucrărilor agresive, gestionarea atentă a apei și reducerea utilizării tratamentelor chimice.
Prima barieră în prevenirea degradării solului este lipsa de conștientizare a oamenilor, iar primul pas spre implementare ar fi o campanie de informare.
„Noi ne deprindem să obținem totul ușor și rapid. În realitate, în lucrul cu solul, schimbările nu apar brusc. Nu este suficient să se aplice anumite proceduri pentru a obține imediat rezultate sau o producție mai mare. Este necesară o muncă consecventă, realizată pe baza unui program bine gândit, structurat și bine definit. Doar astfel poate fi îmbunătățită sănătatea solului și redusă degradarea cauzată de practicile tradiționale”.
Pericolul acestei degradări a solului este reprezentat de epuizarea resurselor naturale.
„Analizând evoluția viitoare, se observă că trăim într-o lume cu resurse limitate. Este necesară o apropiere mai mare de natură, precum și înțelegerea și aplicarea în practică a legilor acesteia. Există riscul ca, în lipsa aplicării acestor practici, resursele să devină și mai limitate”, a spus Boris Boincean.
Un sol sănătos este capabil să ofere servicii ecosistemice și sociale:
- Filtrarea și curățarea apei până la scurgerea ei în apele subterane și rezervoarelor cu apă;
- Descompunerea și absorbția poluanților organici și anorganici;
- Efect de mediere asupra schimbărilor climatice, prin absorbția unei cantități mai mari de CO₂ din atmosferă și acumularea unei cantități crescute de carbon în sol;
- Degradarea solului creează un cerc vicios, din cauza acumulării unei cantități mai mici de carbon în sol și a creșterii conținutului de carbon în atmosferă, ceea ce contribuie la degradarea ulterioară a solurilor;
- Situația din agricultură poate fi schimbată dacă sprijinirea gospodăriilor agricole va fi realizată în funcție de serviciile ecosistemice oferite de fermieri societății.
Potrivit lui Victor Șterebeț, manager în producerea și multiplicarea materialului semincer la WeTrade, proiectul se află încă în faza de testare, iar tehnologiile sunt în curs de evaluare. Acesta a menționat că, la seminar, discuțiile au vizat și faptul că solul poate fi lucrat fără a fi degradat prin aplicarea unor practici care reduc eroziunea. Printre acestea se numără menținerea resturilor vegetale pe câmp după recoltare, ceea ce limitează scurgerea apei pe pantă, protejează solul și favorizează refacerea fertilității acestuia.
„De asemenea, s-a vorbit despre unele soiuri care, la noi, sunt pe cale de dispariție. Din păcate, apar tot mai multe culturi modificate genetic, în special în partea de nord. Unele soiuri clasice nu mai sunt cultivate pe scară largă, inclusiv din cauza dificultăților legate de combaterea buruienilor în perioada de vegetație”, a spus Șterebeț.
Potrivit organizatorilor, au fost preconizate și exerciții practice în câmp, care nu au putut fi organizate din cauza vremii. Acestea ar fi consolidat cunoștințele teoretice dobândite la seminar. Participanții ar fi putut observa direct diferențele dintre sistemele convenționale și cele conservative de agricultură, inclusiv între terenurile lucrate prin arătură și cele gestionate prin sistemul no-till. Astfel, ar fi putut fi observată dezvoltarea microorganismelor din sol atunci când resturile vegetale rămân la suprafață și nu sunt încorporate prin arătură, ceea ce contribuie la procesele naturale ale solului și la îmbunătățirea fertilității acestuia.
Evenimentul, găzduit de Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor (IP CNCPS), a vizat dezvoltarea Sistemului de Cunoștințe și Inovare în Agricultură (AKIS) și a serviciilor de consultanță agricolă în Republica Moldova.
