„La moment, dacă stopăm aşa cum este patru încă putem să ne implicăm, dar dacă vor construi 7, impactul va fi şi mai mare. Cel mai mare risc ar fi pierderile de apă” explică Radu Cazacu, expert Agenţia ''Apele Moldovei”.
Activitatea hidrocentralei schimbă şi regimul termic al apei, care este cu până la 8 grade mai rece vara şi cu 5 grade mai caldă în sezonul rece.
„În perioada de vară creşte cu aproximativ 85 la sută vegetaţia în apele Nistrului, aceasta are un efect negativ asupra ecosistemului Nistrului, în primul rând se micşorează habitatul peştilor” susține Serghei Filipenco, expert hidrobiologie.
„Aproximativ 300 de km de la acest baraj este lipsit de facilităţi turistice. Avem 100 de plaje care sunt scoase din circuit, avem peste 50 de insule care nu sunt deloc utilizate în scopuri turistice. Aproximativ 10 procente din această cantitate de suprafețe irigate abia funcţionează acuma. Tocmai datorită faptului că apa este rece” menționează Viorel Miron, expert tehnic.
„Cu acest studiu noi trebuie să intrăm în proces de negocieri. Este necesar să existe un regulament de funcţionare a nodului hidrologic. Mai mult ca atât, acest regulament trebuie în mod obligatoriu să prevadă şi modalitatea de monitorizare şi control oferit părţii Republica Moldova” spune Iordanca Rodica Iordanov, secretar de stat Ministerul Mediului.
Subiectul se află şi pe agenda de discuţii cu Uniunea Europeană. Chiar ieri, oficialii de la Comisia Europeană, prezenţi la Chişinău, au abordat problema.
„Vrem să aprofundăm integrarea cu UE şi în alte domenii, inclusiv în tot ce ţine de protecţia mediului înconjurător şi combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Am discutat şi necesitatea de a proteja râul Nistru, care este o sursă crucială de apă potabilă pentru cetăţenii Republicii Moldova” menționează Nicu Popescu, ministru de Externe al Republicii Moldova.
Ultima şedinţă de negociere a Acordului a avut loc în decembrie 2018, la Kiev. Comisia Nistreană nu a adoptat atunci nicio decizie. Statisticile arată că avem aproape 500 de metri cubi de apă pe an, pe cap de locuitor, ceea ce plasează Republica Moldova în categoria statelor cu deficit de apă.
