Plata despăgubirilor pentru fermele afectate de pesta porcină africană rămâne incertă, iar autoritățile susțin că banii vor putea fi achitați doar după o decizie definitivă a instanței de judecată. Între timp, sectorul creșterii porcilor continuă să resimtă efectele economice ale crizei, cu pierderi importante la buget și fără perspective clare pentru noi investiții în următorii ani.
Președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc, Andrian Burduja, a declarat că plata despăgubirilor depinde în totalitate de soluția instanței, în condițiile în care litigiile dintre fermieri și autorități nu au fost încă soluționate.
„Din informațiile disponibile, plata nu va fi făcută decât dacă instanța de judecată va da câștig de cauză companiei. Am realizat recent un studiu aprofundat pe domeniul creșterii porcului în Republica Moldova, pentru patru ani, privind impactul economic, numărul de angajați și impozitele achitate. Doar domeniul creșterii porcului contribuie anual la buget cu aproape un miliard de lei. Pentru 2025, din cauza că aceste companii nu au activat, bugetul a pierdut 200 milioane de lei din impozite, iar pentru 2026 va fi la fel. La ziua de astăzi, nu există niciun investitor nou care să apară pe piață în următorii 2-3 ani, din cauza incertitudinii despăgubirilor”, a menționat acesta.
La rândul său, director general adjunct al ANSA, Alexandru Manciu, a explicat că refuzul acordării despăgubirilor a fost determinat de neconformarea unor ferme la cerințele sanitar-veterinare prevăzute de legislație.
„În 2025 au fost depuse mai multe dosare pentru despăgubiri. Doar trei gospodării au beneficiat de despăgubiri, iar altele nu, din cauza neconformării cu rigorile sanitar-veterinare. Trei dosare au fost depuse, printre care două s-au soldat cu refuz, iar unul este suspendat până la clarificarea litigiilor”, a precizat Manciu.
Acesta a subliniat că procedura este reglementată de o hotărâre de guvern adoptată încă din 2010, iar beneficiarii sunt obligați să respecte integral normele de biosecuritate.
„Există o Hotărâre de Guvern din anul 2010 care reglementează clar procedura de acordare a despăgubirilor din partea statului. Aceasta prevede că proprietarii sau fermierii trebuie să respecte toate normele sanitar-veterinare. În cadrul controalelor, au fost depistate încălcări care au făcut imposibilă acordarea dosarelor, iar în final totul a ajuns în justiție. Normele sanitar-veterinare s-au înmulțit între timp, de la 2-3 norme în 2010 la câteva zeci astăzi, incluzând cerințele de biosecuritate. Fermierii trebuie să respecte toate aceste reglementări pentru a putea beneficia de despăgubiri”, a adăugat Manciu.
În ceea ce privește aprovizionarea pieței, Tatiana Nistorică, secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a dat asigurări că necesarul intern de carne de porc este acoperit, inclusiv prin contribuția producătorilor locali.
„Necesarul intern este asigurat, parțial și datorită efortului producătorilor locali care au contribuit la repopularea fermelor și la aprovizionarea pieței. Sunt și importuri pentru unitățile de procesare, dar implicarea agenților economici a fost esențială pentru securitatea alimentară”, a afirmat Nistorică.
Referitor la cauzele care au favorizat extinderea focarelor până în fermele comerciale, Andrian Burduja a menționat că principalii factori de risc rămân fauna sălbatică și gospodăriile casnice.
„Apariția focarelor de amploare nu a fost atribuită clar insectelor, angajaților sau hranei; sunt doar elemente discutate ca posibili factori. Cele mai mari probleme sunt două căi de transmitere: mistreții și porcii din gospodării casnice. Chiar și în România, cazurile similare arată că virusul circulă în fauna sălbatică și nu se va opri. Unicul mod de control este menținerea unei populații adecvate de mistreți. Din păcate, porcii din gospodăriile casnice, fără fiscalizare, continuă să răspândească virusul”, a explicat acesta.
Potrivit lui, comerțul neoficial cu animale și material genetic continuă să alimenteze riscurile epidemiologice, în pofida numeroaselor discuții purtate cu autoritățile.
„În ultimele 3-4 luni am fost sunat de persoane din regiune care solicită scroafe sau material seminal fără acte și fără fiscalizare. Am avut zeci de ședințe cu autorități, poliție și agenții de inspecție, dar la nivel local implicarea este insuficientă”, a adăugat Burduja.
