Piața produselor pescărești din Republica Moldova trece printr-o perioadă dificilă. În ultimii cinci ani, inflația cumulată a depășit 80%, iar prețurile au crescut constant mai repede decât veniturile populației. Pe lângă acestea, costurile logistice ridicate, perturbările din regiune și blocajele vamale, care scumpesc importurile. În pofida acestor presiuni, producătorii și importatorii încearcă să mențină aprovizionarea stabilă și produsele pe rafturi.
Igor Grigoriev, directorul Asociației Uniunea Producătorilor și Importatorilor Produselor de Origine Animalieră „AgroVector”, descrie o piață în care puterea de cumpărare s-a erodat constant, iar economia sectorului se află într-o situație volatilă, strâns legată de evoluțiile economiei naționale. Rata cumulată a inflației din ultimii cinci ani a depășit deja 80%, iar veniturile populației nu au ținut pasul cu această creștere.
„Ceea ce lumea își permitea să cumpere în 2020 cu o mie de lei astăzi necesită încă 800 de lei în plus. Însă câștigurile nu au crescut la fel de dinamic precum inflația. Acest lucru se răsfrânge direct asupra sectorului de prelucrare a produselor pescărești”, spune Grigoriev.
În fața acestui decalaj, agenții economici depun eforturi considerabile pentru a-și optimiza cheltuielile și pentru a se adapta economiei de piață din Republica Moldova, unde, pe lângă presiunile interne, se resimt și efectele perturbărilor logistice regionale cauzate de război. Producătorii încearcă să-și mențină prezența constantă la raft, în colaborare cu traderii și ceilalți actori din piață.
„Sectorul pescăresc nu se află în ritmul pe care ni l-am dori și nici măcar în cel de acum trei-patru ani. Este un ritm mult mai scăzut. Iar economia națională se află mai degrabă într-o stare de stagnare. Deși funcționarii de stat vorbesc despre o creștere economică de 1,5%, din punctul meu de vedere, aceasta nu este semnificativă”, precizează Igor Grigoriev.
Singura constantă a fost creșterea prețurilor la toate produsele, inclusiv la cele pescărești. Cel mai vizibil salt s-a produs în noiembrie anul trecut, la scrumbie, pe fondul reducerii cotelor de pescuit impuse de instituțiile de reglementare ale Uniunii Europene.
La acest factor se adaugă creșterea prețului carburanților și ceilalți factori de cost care se acumulează pe întregul lanț de aprovizionare.
„Până ajunge la consumatorul final, prețul oricum crește. Poate nu atât de galopant cum îl prezintă alții, dar este în creștere. Toți acești factori influențează cumulativ”, explică directorul.
Dincolo de evoluția prețurilor, piața peștelui din Republica Moldova se împarte în două circuite distincte, cu roluri diferite. Producția internă provine din peștele crescut în iazuri și din cel pescuit în râul Nistru — crap, sazan, caras și sânger. Acesta nu intră în procesare industrială, ci se vinde direct în piețe, către consumatorii care îl cumpără pentru a-l prăji sau pentru a prepara zama de pește.
În schimb, producția importată acoperă necesarul industriei de procesare și al sectorului alimentației publice. Anual, în Republica Moldova ajung circa 300.000 de tone de pește, o parte importantă fiind direcționată către instituțiile statului — grădinițe, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne și alte instituții. În alimentația publică, peștele este un produs obligatoriu datorită conținutului de omega-3 și altor nutrienți esențiali pentru organism.
Peștele importat de membrii „AgroVector” provine din Norvegia, Statele Unite ale Americii, Canada, Argentina și Spania. Peștele oceanic ajunge în Republica Moldova fie direct din Norvegia ori Insulele Feroe, fie tranzitând porturi și centre logistice, inclusiv prin Kaunas, în Lituania.
„Dacă privim piața în general, producția realizată din pește importat prevalează asupra celei bazate pe peștele provenit din surse interne”, a menționat Grigoriev.
Una dintre cele mai mari probleme rămâne procesul de import și vămuire. Având în vedere ponderea ridicată a importurilor, relația cu autoritățile vamale devine determinantă pentru sector. Principala dificultate semnalată de Grigoriev, în calitatea sa de reprezentant al operatorilor în fața instituțiilor statului, este tratamentul vamal aplicat importurilor de pește.
„Vama ne plasează permanent pe culoarele galben și roșu, ceea ce ne consumă timp suplimentar. De fiecare dată, valoarea în vamă este majorată, iar ulterior prețul crește pentru consumator. Deși autoritățile susțin că această practică se desfășoară în baza legislației vamale, de trei ani venim cu argumente pentru simplificarea procedurilor. Acestea ar putea fi efectuate mult mai simplu, iar mărfurile ar putea fi introduse mai rapid în circuitul comercial de pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat acesta.
O altă problemă majoră ține de accesul la subvenții. Sectorul pescăresc nu este inclus în regulamentele Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, ceea ce îl exclude de la finanțările care ar permite extinderea producției.
„Pentru toate sectoarele din Republica Moldova, inclusiv pentru cel pescăresc, există perspective. Dar pentru asta este nevoie de un guvern competent, de un prim-ministru competent, nu de unul care citește de pe telefon sau de pe foaie, și nu de miniștri care conduc fără să cunoască domeniul”, a spus directorul Agrovector.
În prezent, Asociația „AgroVector” reprezintă importatorii și procesatorii de pește. Aceasta reunește 12 membri și este considerată un segment important al economiei naționale în domeniul industriei alimentare. Anual, membrii asociației importă între 230 și 300 de mii de tone de pește pentru procesare, comercializare pe piața internă și export.
