Actualmente, prunele sunt printre cele mai exportate fructe din Republica Moldova. Deși în sezoanele precedente, majoritatea prunelor erau livrate în Rusia, în ultimii ani observăm o tendință de creștere a ponderii în UE. Totuși, pentru a avea acces pe piețele internaționale, producătorii trebuie să se conformeze la standarde stricte de calitate.
Pentru a putea exporta prune pe piața europeană, producătorii trebuie să respecte Regulamentul (CE) nr. 543/011, care stabilește cerințele de calitate și de inofensivitate pentru fructele și legumele. Acest regulament impune ca toate produsele să fie conforme cu standardele de calitate.
În plus, Standardul UNECE FFV – 29, emis de Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite, definește cerințele detaliate pentru prune, inclusiv aspectul, maturitatea și conținutul de umiditate.
„Potrivit acestui standard, prunele trebuie să fie intacte, curate, fără vătămări și cu o umiditate superficială normală, pentru a rezista transportului și manipulării. Aceste cerințe sunt esențiale pentru a asigura calitatea produsului și satisfacția consumatorului final”, relatează Andrei Cumpanici, manager siguranța și calitatea alimentelor și sustenabilitate în cadrul proiectului USAID.
Prunele sunt clasificate în trei categorii: Extra, Prima și a Doua. Fiecare categorie are cerințe specifice privind aspectul, maturitatea și defectele admise.
- Categoria Extra - prunele sunt de calitate superioară. Nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor defecte minore la suprafață, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general și calitatea.
- Prima categorie - prunele trebuie să fie de bună calitate. Totuși, se pot admite următoarele defecte minore: un ușor defect de formă, de dezvoltare, de colorare, iar dimensiunea defectelor cojii de formă alungită nu trebuie să depășească o treime din diametrul maxim al fructului.
- Categoria a doua - include prunele care nu pot fi încadrate în categoriile superioare, dar care îndeplinesc cerințele. Se pot admite următoarele defecte: de formă, de dezvoltare, de colorare, defecte ale cojii.
Cerințele privind siguranța alimentară
La fel de importante sunt cerințele de inofensivitate. Orice produs alimentar inclusiv prunele trebuie să se alinieze la cerințele de inofensivitate, aici ne referim la nivelul de reziduuri de pesticide, metale grele și alte substanțe. Conform cerințelor europene, nivelurile maxime admisibile de reziduuri de pesticide trebuie respectate cu strictețe. În unele cazuri, supermarketurile solicită ca aceste nivele să fie chiar mai reduse decât cele impuse de legislație.
În acest context, producătorul trebuie să folosească doar produsele fitosanitare care sunt autorizate în Republica Moldova. Alte produse nu se permit de utilizat pentru că nu sunt omologate și nu vor putea fi importate.
„Implementarea unor bune practici agricole, cum ar fi Global GAP, este un pas necesar pentru a garanta siguranța alimentară. Având acest certificat, fermierul are posibilitatea de a exporta nu numai pe piața europeană, ci și pe cea internațională. Totodată, cei care implementează aceste standarde nu numai că asigură conformitatea cu cerințele europene, dar își îmbunătățesc și reputația pe piața locală, câștigând încrederea cumpărătorilor”, a explicat Cumpanici.
Ambalarea și etichetarea produselor
Un aspect esențial al exportului de prune este ambalarea și etichetarea adecvată. Prunele sunt de obicei ambalate în lăzi de lemn sau cutii de carton de 5-6 kg. Orice produs alimentar, în special, fructele în stare proaspătă, trebuie să fie ambalate într-un mod adecvat pentru a proteja calitatea produsului.
„Ambalajul este important pentru păstrarea calității produsului. De asemenea, etichetarea corectă, conform Legii nr. 279 și Regulamentului (UE) 1169/2011, este esențială pentru a asigura transparența informațiilor către consumatori. Toate prunele comercializate pe piețele internaționale trebuie să fie etichetate corect și clar, astfel încât consumatorul să fie pe deplin informat despre produsul pe care îl cumpără. Eticheta trebuie să conțină informații esențiale precum denumirea produsului, țara de origine, denumirea și adresa producătorului sau ambalatorului, precum și masa netă a produsului. În plus, trebuie menționată clasa de calitate a prunelor, care poate fi extra, întâi sau a doua”, mai precizează Andrei Cumpanici.
Conform Standardului UNECE FFV – 29, etichetele aplicate pe ambalaje trebuie să conțină informații esențiale despre produs, inclusiv:
- Ambalatorul și/sau expeditorul;
- Denumirea și adresa fizică;
- „Prune” sau, după caz, „hibrizi de prun și cais”;
- Denumirea soiului;
- Țara de origine;
- Dimensiunea.
Precizăm că, în 2023, Republica Moldova a exportat prune în 33 de țări. Dintre acestea, 81% au fost exportate pe piața din Uniunea Europeană și 15% - în țările CSI. Prunele moldovenești au ajuns în Germania, România, Polonia, Rusia, Croația, Țările de Jos.
