Vicepreşedintele Parlamentului, Alexandru Slusari a subliniat că nu are intenția de a speria populația, dar situația creată este fără precedent.
”Nu vreau nicio isterizare, dar noi niciodată nu am avut o asemenea situaţie. Riscul deficitului de grâu pe piaţa internă în următoarele trei luni este destul de înalt. Şi mai luăm şi aspectul politic şi lipsa de responsabilitate, lipsă de guvernare şi un haos, şi acest ping-pong cine mai bine va folosi politic acest subiect foarte probabil că aşa se va întâmpla. Eu consider că trebuie să acţionăm în interesul securităţii alimentare a R. Moldova, în interesul cetăţeanului şi să luăm măsurile de precauţie, prevenind un risc. Stocuri de grâu chiar dacă există în R. Moldova sunt concentrate acum în mâinile companiilor specializate în export şi dacă exportul va fi mai convenabil decât situaţia pe piaţa internă, mai degrabă vor exporta acest grâu. Producătorii agricoli foarte puţini care au rămas cu grâu. În situaţia când nu am avut aşa secetă timp de 30 de ani, când nu avem datele statistice exacte, de incertitudine maximală politică, toate aceste circumstanţe dictează necesitatea prelungirii interdicţiei măcar până la 10 mai”, a spus Alexandru Slusari.
Deputatul s-a referit şi la decizia recentă a Guvernului de a elibera din rezerva de stat circa 21 de mii de tone de grâu, deși președinta Maia Sandu a solicitat prelungirea intedicției de a exporta grâul din rezerva de stat.
”Această mişcare cu 20 de mii aparent nu afectează securitatea alimentară, întrucât proiectul hotărârii prevede că prioritate are piaţa internă şi proiectele de panificaţie, ceea ce este un lucru corect, dar, constatăm că această mişcare s-a produs cu mare întârziere. Nu e poblema în aceste 21 de mii de tone, problema e ce facem cu acele 17 mii care se află în portul Giurgiuleşti dintre care minim 14 mii sunt din rezerva de stat. Întrebarea mea e de ce guvernul nu a prelungit interdicţia de a exporta grâu măcar din rezerva de stat, deşi noi am pledat pentru interdicţia la export total de grâu macar până la sfârşitul perioadei sărbătorilor pascale. Şi iată aici, din punctul meu de vedere situaţia este gravă”, a subliniat Alexandru Slusari.
Potrivit lui, au fost exercitate presiuni asupra Guvernului, Preşedinţiei din partea omului de afaceri Vaja Jhashi, conducătorul holdingului „Trans-Oil”, pentru a permite exportul grâului.
”Vaja a umblat şi la Guvern, nu personal desigur, au fost încercările de presat Preşedinţia, este cetăţean a mai multor ţări şi a făcut tot posibilul şi imposibilul ca aceste interdicţii să nu fie prelungite. Ştiu că Vaja este cetăţean SUA, ce pârghii au fost aplicate în raport cu actualul guvern, au fost puse presiuni pe mai mulţi demnitari de stat. El este prieten cu Vladimir Plahotniuc, are acţiuni dubioase legate de acţiuni financiare, el este în relaţii bune cu Igor Dodon, a încercat prin intermediul unor senatori din SUA să influenţeze mai mulţi factori de influenţă şi decizie. Şi eu pot constata că el a reuşit”, a mai menţionat Alexandru Slusari.
Totodată, Slusari a solicitat preşedintelui Maia Sandu convocarea urgentă a unei şedinţe cu factorii de resort.
”Mă adresez către preşedintele Maia Sandu, nu se rezumă doar la recomandări, că acestea nu ajută, solicit ca ea să convoace şedinţa de lucru cu Guvernul, cu SIS, cu deputaţii dacă e nevoie şi să analizăm şi cine va răspunde dacă peste câteva săptămâni preţul la grâu va creşte. Vreau ca Maia Sandu să înţeleagă că consecinţele pot fi cdestul de grave, sub toate aspectele”, a mai spus Alexandru Slusari.
Prezent în cadrul aceleaşi emisiuni, Petru Burduja, deputat PSRM, a opinat că subiectul nu trebuie politizat.
”Subiectul a fost discutat la Comisia agricultură. Desigur că anul trecut a fost un an secetos şi ar putea avea loc asemenea discuţii referitor la riscul de îndestulare a pieţei interne cu produse cerealiere. Este important ca politicul să nu fie implicat în careva jonglări. Rezervele materiale şi de cereale, dar şi altele, au tendinţa în fiecare an să se reînoiască, mai mult, fiecare produs îşi are termenul său de calitate şi în cazul în care expiră în timpul cel mai apropiat, din ce am înţeles prin luna mai, ar fi cazul să fie valorificat la justa valoare la moment, ca ulterior să nu fie trecut în altă grupă la un preţ mai scăzut şi dacă e vorba de acest lucru, desigur că ar fi oportun de a fi primită o decizie pentru reînoirea valorilor materiale. Valorile rezervei de stat se reînoiesc nu doar prin vindere, dar şi prin preluarea de către operatorii interni sau externi şi ulterior completarea la aceaşi cantitate, calitate. E important ca politicul să nu fie atras într-un joc de preţuri pentru că vrem noi sau nu piaţa de cerealiere din R. Moldova depinde foarte mult de cea din regiune şi ea este influenţată la maximum pentru că noi nu avem o piaţă influentă în regiune. Sper că organele abilitate sunt implicate la maxim şi nu vor permite să fie creat un deficit artificial pe piaţa internă pentru că în caz contrar riscăm să scăpăm preţurile la majorare”,a menţionat Petru Burduja.
