La Ministerul Mediului a fost prezentat studiul sociologic despre modul în care cetățenii din Republica Moldova percep gestionarea deșeurilor și serviciile de colectare. Scopul cercetării a fost de a obține date clare despre felul în care oamenii gestionează deșeurile, cât de informați sunt și cât de deschiși se arată față de modernizarea sistemului de salubrizare. Studiul pune accent pe noile măsuri care urmează să fie aplicate la nivel național. La eveniment au participat reprezentanți ai societății civile, dar și ai sistemelor colective și individuale de gestionare a deșeurilor.
Potrivit studiului, în gospodării, cele mai frecvente tipuri de deșeuri sunt cele rezultate din activitățile zilnice, precum hârtia, cartonul, ambalajele din plastic, metal sau sticlă, dar și resturile alimentare. De asemenea, un număr semnificativ de respondenți a menționat deșeurile provenite din grădinărit și hainele uzate.
În schimb, deșeurile mai puțin obișnuite – cum ar fi uleiurile tehnice, anvelopele, echipamentele electrice și electronice sau resturile provenite din construcții – apar mult mai rar. Acestea sunt generate doar ocazional și, de multe ori, nu sunt recunoscute de către populație ca făcând parte din categoria deșeurilor gospodărești. Gestionarea lor este adesea neuniformă și insuficient controlată, ceea ce duce la practici necorespunzătoare, precum aruncarea acestor materiale la groapa de gunoi comună, depozitarea lor pentru perioade îndelungate în gospodărie sau chiar arderea, în special în cazul mobilierului vechi și al anvelopelor uzate.
Modul de gestionare a deșeurilor între mediul urban și cel rural diferă. Potrivit studiului, în zonele rurale, oamenii apelează mai des la gunoiști comune pentru depozitarea deșeurilor și recurg frecvent la arderea hârtiei și a cartonului sau la compostarea resturilor vegetale. În mediul urban, în schimb, predomină colectarea separată, susținută de infrastructura mai bine dezvoltată și de implicarea serviciilor de salubritate autorizate.
Sondajul a mai vizat măsurarea gradului de satisfacție al cetățenilor față de serviciile de colectare și evacuare a deșeurilor, precum și evaluarea nivelului de cunoaștere a mecanismelor de colectare separată și reciclare. De asemenea, au fost analizate receptivitatea populației față de introducerea sistemului de depozit pentru ambalaje (SDA), barierelor percepute în adoptarea comportamentelor pro-mediu, precum și gradul de acces la infrastructura necesară colectării selective.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că subiectul gestionării deșeurilor rămâne una din prioritățile de bază ale ministerului, asociațiilor nonguvernamentale, asociații colective și societate.
„Toate politicile pe care le implementăm toți împreună nu vor avea același succes dacă nu vor fi consultate cu oamenii și bazate pe necesitățile lor, dar și a celor care colectează deșeurile și le reciclează. Ignoranța de zeci de ani pe acest subiect extrem de important ne-a adus în situația în care avem de 2 ori mai multe gunoiști decât localități. Mai grav de atât este că multe din gunoiștile pe care le avem, nu afectează doar aspectul localității și țării în general, dar ele sunt surse grave de poluare întrucât sunt amplasate la marginea pădurilor sau în apropiere surselor de apă”, a declarat ministrul Gheorghe Hajder.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților pe anumite aspecte ale politicilor de mediu în procesul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, implementat de Centrul Național de Mediu cu sprijinul Fundației Soros Moldova.
Ministerul Mediului depune deja eforturi concrete pentru modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor, prin proiectele finanțate din Fondul Național de Mediu. Până în prezent, au fost implementate 53 de proiecte care au prevăzut dotarea localităților cu tomberoane pentru colectarea separată și autospeciale de colectare, iar alte 119 proiecte se află în curs de implementare, contribuind la dezvoltarea unei infrastructuri moderne și sustenabile de management al deșeurilor.
Sondajul poate fi consultat AICI.
