Situația infrastructurii de irigare din țară este destul de critică, dacă în perioada anilor 1990-1992, Republica Moldova dispunea de 320 mii hectare de terenuri irigabile, în prezent doar 40 mii hectare pot fi teoretic asigurate cu apă, iar suprafața efectiv irigată oscilează între 4 și 6 mii hectare. Conform datelor Agenției „Apele Moldovei”, din cele 88 de sisteme centralizate de irigare existente, 51% sunt ruinate sau complet distruse, 22% sunt total nefuncționale și doar 27% mai funcționează parțial, fiind cu un grad avansat de uzură fizică și morală. Majoritatea sistemelor au fost construite între anii 1970–1990. Potrivit fondului funciar al Republicii Moldova, la începutul anului 2022 suprafața terenurilor amenajate pentru irigare era estimată la 215,9 mii ha, dintre care terenurile arabile ocupă 201.9 mii ha (93.51%). Deși capacitatea de irigare ar fi pentru suprafața de 30-35 mii ha, în realitate efectiv se irigă doar 9 mii hectare prin intermediul Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI) și circa 7 mii hectare prin irigarea mică (datorită bazinelor de acumulare, lacuri etc).
Starea Sistemelor Centralizate de Irigare în Republica Moldova nu este una de lăudat pentru că imaginea de ansamblu reflectă degradarea profundă a infrastructurii de irigare din țară. Totuși autoritățile depun eforturi pentru a redresa situația, apelând la suportul internațional atât logistic, cât și financiar, unele proiecte fiind în desfășurare.
„Sistemele Centralizate de Irigare (SCI) permit irigarea la aproximativ 9 mii de hectare, iar alte 7 mii ha beneficiază de sisteme mici, gestionate individual de fermieri sau agenți economici. În total, în jur de 16 mii de hectare sunt efectiv irigate. Desigur este o suprafață deocamdată destul de mică din cele 1,7 milioane de hectare de teren agricol existente în țară. În prezent există 88 sisteme centralizate de irigare, incluzând 276 stații de pompare, 20 sisteme de desecare, incluzând 41 stații de pompare. Din păcate, din cele 88 sisteme centralizate de irigare, 51% sunt ruinate sau complet distruse, 22% sunt nefuncționale și numai 27% mai funcționează, în unele zone parțial pentru că sunt cu un grad avansat de uzură fizică și morală. Resursele de apă ale Republicii Moldova sînt concentrate în aproape 4 mii bazine de apă, dintre care 56 au fost declarate de importanță națională. Cele mai importante surse de apă rămân rîurile transfrontaliere Nistru şi Prut, care sînt folosite în comun cu ţările vecine – Ucraina şi România. Volumul relativ redus de ape utilizate pentru irigație este condiționat atât de particularitățile naturale (debitul redus și insuficiența de precipitații, riscul sporit de salinizare a solurilor), cît și de posibilitățile tehnico-economice de utilizare a apei pentru irigare. Dar oricum consumul maxim al apei pentru irigare se atestă în raioanele situate în proximitatea rîurilor Nistru și Prut, care dispun de capacități mari de captare, transportare și utilizare a apei în aceste scopuri”, a explicat Angela Dogotari, șefa Direcției Îmbunătățiri Funciare și Fond Funciar din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Astfel zonele cu potențial de irigare semnificativ, care pot fi asigurate cu apă în perspectivă sunt terenurile agricole amplasate în aria de deservire a sistemelor centralizate de irigare de-a lungul râurilor Nistru și Prut, cât și bazinele de acumulare în interiorul țării care sunt principalele surse de apă pentru irigare.
„În anul 1980 sectorul de irigare reprezenta principalul utilizator de apă, însă dinamica utilizării apei în ultimii ani s-a schimbat considerabil. Deși sursele principale de apă: râuri, lacuri, bazine de acumulare, pot fi suficiente pentru irigare, în practică această cantitate nu este disponibilă proporțional în perioada critică pentru irigarea terenurilor agricole. Din aceste considerente, este important de a lua în calcul disponibilitatea și utilizarea eficientă a resurselor de apă existente, este necesar de a dezvolta capacități de reținere și acumulare a apei, în rezervoare noi alternative din interiorul țării, în sezonul când sunt ploi din abundență, în acest fel diminuând parțial și problema pericolului de inundații. Sistemele de irigare sunt destul de costisitoare și prin urmare fără implicarea partenerilor de dezvoltare, ar fi imposibil reconstrucția acestora. Costul estimativ pentru reabilitarea unui hectar al sistemului de irigare variază între 7-10 mii de euro. Avem parteneriat cu Banca Mondială, care ne va permite extinderea ariei de deservire, cu circa 8 mii de hectare, vorbim de cele 3500 ha de la SCI „Etulia”, 2500 ha la SCI „Tudora” și „Caplani”, cât și 1900 ha la SCI „Tețcani”, „Corjeuți” și „Beleavinți”. Dar discutăm și cu un alt donator, Agenția Franceză de Dezvoltare pentru încă 3070 ha. Până la moment, a fost realizat Studiul de fezabilitate, recent partenerii francezi au fost împreună cu experții săi în Republica Moldova și practic urmează să fie negociat Acordul de împrumut. Sistemele centralizate de irigare vizate în acest studiu sunt cele de la „Criulenii de Sus” - 1 794 ha și de la „Călinești” – 1276 ha. Și datorită parteneriatului nostru cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, va fi extinsă aria de deservire cu circa 9800 ha la sudul țării, se definitivează Studiul de fezabilitate privind reabilitarea sistemelor: SCI „Puhăcenii de Sus”, (4037 ha), SCI „Gotești” și SCI Polderul III (2554 ha) și SCI „Căușeni” (3200 ha)”, a menționat șefa Direcției Îmbunătățiri Funciare și Fond Funciar din cadrul MAIA, Angela Dogotari.
Oportunitățile pentru atragerea fondurilor internaționale, oferite de diferite Organizații pentru implementarea proiectelor de irigare sunt destul de mari, prin urmare tot mai mulți fermieri vor să beneficieze de sisteme de irigare moderne. În acest sens, statul propune câteva modalități de subvenționare pentru cei interesați de sistemele de irigații.
„Agricultorii noștri trebuie să înțeleagă că suntem interesați ca să poată beneficia de ajutor pentru a dezvolta sectorul agricol. În baza Legii cu privire la asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, tot mai fermierii solicită să utilizeze Sistemele centralizate de irigare așa cum sunt cele care funcționează sau dimpotrivă, își doresc modernizarea acestora, dar reconstrucția costă enorm. Există câteva posibilități pe care îi îndemnăm să le studieze și să apeleze la finanțare pentru a-și putea procura aceste sisteme de irigații absolut necesare. Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA) acordă suport privind cumpărarea în rate a sistemelor de irigare, staţii de pompare staţionare, dar și construcția bazinelor de acumulare a apei etc. Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD) finanțează infrastructura publică de irigare și scheme de irigare la scară mică conectate la sistemele de irigare din cadrul Asociaţiilor de Utilizatori de Apă la Irigare (AUAI) și la sursele interne de apă. AIPA acordă subvenții pentru echipamente de irigare, bazine de apă, sisteme de tratare a apei și stocare a apei pentru sistemele de irigare mică, în interiorul țării. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare de asemenea dispune de un fond de subvenționare pentru întreținere și reparațiile SCI. Deși sunt costisitoare, sistemele de irigare centralizate sunt o soluție optimă pentru dezvoltarea agriculturii. Bugetul alocat de stat a fost în ultimii ani de 10 milioane, însă în acest an au fost doar 5 milioane. Noi am solicitat un suport mai mare, mai ales în baza numărului care crește a solicitărilor din partea fermierilor, în special după consecințele provocate de condițiile meteo din ultima perioadă. Sperăm că vom obține cel puțin 10 milioane cum era anterior pentru că avem stabiliți pașii necesari pentru reabilitarea sistemelor centralizate, incluși de altfel în Strategia Națională pentru dezvoltarea agricolă până în 2030”, a declarat Angela Dogotari, șefa Direcției Îmbunătățiri Funciare și Fond Funciar din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
