În Uniunea Europeană, orice cetățean dintr-un stat membru poate cumpăra orice într-un alt stat membru. Totodată, în procesul de aderare există perioada de tranziție, când vânzarea terenurilor agricole străinilor rămâne interzisă. Totuși, introducerea perioadei de tranziție și măsurilor speciale pentru creșterea sprijinului pentru sectorul agroindustrial depind de doi factori principali. Despre aceasta a accentuat fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari.
„Cei doi factori sunt: cât de prioritară este ramura pentru guvernare și cât de puternică presiune în sensul bun al cuvântului fac fermierii autohtoni. Exemplu ideal pentru Republica Moldova ar fi Polonia, care a obținut perioada de tranziție de 12 ani și niște fonduri europene enorme pentru dezvoltarea agriculturii și localităților rurale”, menționează acesta.
De asemenea, Slusari a detaliat că fără schimbarea fundamentală a strategiei de dezvoltare a sectorului agroindustrial și prioritizarea domeniului în cadrul aderării la UE, terenurile Republicii Moldova ar putea fi tranzacționate către străini.
Precizăm că, expertul WatchDog Andrei Curăraru a venit cu mai multe precizări, aducând exemplul țărilor membre UE.
România, după aderare, statul a avut șapte ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După care străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte: cumpărătorul trebuie să fie rezident timp de cinci ani, să desfășoare activități agricole de cinci ani și 75% din venituri să fie din agricultură.
Ungaria a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Aceștia trebuie să fie rezidenți de cel puțin trei ani și activi în agricultură.
Polonia a blocat vânzările către străini timp de 14 ani după ce a intrat în UE. Iar acum, chiar și cei care pot cumpăra terenuri trebuie să locuiască acolo cel puțin cinci ani și să se ocupe cu agricultura.
În cazul Letoniei, cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de cunoaștere a limbii.
Croația a avut un moratoriu de 10 ani. Ulterior, vânzările au fost posibile doar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 de hectare de către persoane juridice rezidente.
Anterior, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a dat asigurări că orice document pe care îl semnează țara noastră este semnat în mod conștient și se va negocia ca pământurile „să nu fie vândute străinilor”.
„Noi nu semnăm orbește documente, noi negociem ce e bine pentru țară. Și vom negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor. În UE există numeroase state care și acum au restricții la vânzarea pământului către străini. La fel vom proceda și noi”, susține oficialul.
