Într-un context economic și climatic dificil, industria zahărului din Republica Moldova se confruntă cu încercări fără precedent. Cu toate acestea, fermierii și producătorii locali își continuă eforturile pentru a menține stabilitatea unei ramuri strategice a economiei naționale, vitale pentru securitatea alimentară și dezvoltarea rurală.
Un sector esențial pentru economia Moldovei
Ramura producției de zahăr joacă un rol crucial în economia țării. În ultimii 25 de ani, investițiile, în valoare de peste 130 de milioane de euro, au transformat acest sector într-unul modern și competitiv. Aceste resurse au fost direcționate către tehnologii de eficiență energetică, modernizarea fabricilor de zahăr și susținerea fermierilor care cultivă sfeclă.
Dincolo de cifre, impactul social și economic al acestui sector este semnificativ: peste 100 de milioane de lei intră anual în bugetul de stat prin taxe și impozite, iar mii de locuri de muncă sunt asigurate în zonele rurale. Mai mult, industria contribuie la reducerea dependenței de importuri, la stabilitatea pieței pe termen lung și la echilibrarea balanței de plăți, oferind consumatorilor zahăr produs local, de calitate.
Provocările anului agricol 2024
„Deși anul agricol a început promițător, condițiile climaterice extreme – lipsa de umiditate și temperaturile ridicate – au afectat grav recolta de sfeclă de zahăr. Estimările arătau o pierdere de aproximativ 45% din producția totală. În pofida acestor dificultăți, continuăm să investim în pregătirea terenurilor pentru anul agricol 2025, demonstrând un angajament solid față de dezvoltarea pe termen lung a acestui sector”, spune Alexei Chiriac, președintele Asociației Producătorilor de Sfeclă de Zahăr.
În aceste condiții, producția de zahăr prognozată pentru 2024 se ridică la 33 de mii de tone, în scădere față de media anuală de 65 de mii de tone din anii precedenți. Totodată, datorită stocurilor existente din anii precedenți și a importurilor în cadrul contingentelor tarifare existente motive de îngrijorare nu sunt. Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova estimează cel puțin 67 mii tone de zahăr disponibile, ceea ce asigură în totalitate piața locală pentru anul 2025. Suplimentar la această cantitate, mai sunt disponibile contingentele tarifare preferențiale pentru 2025 în volum de 16,7 mii tone (UE, OMC, Marea Britanie, EFTA) și, nelimitat, din cadrul țărilor CEFTA, inclusiv Serbia.
Presiunile pentru majorarea importurilor: Un pericol major pentru economia națională
Sustenabilitatea economică națională depinde de susținerea producătorilor locali care investesc în Moldova, creează locuri de muncă, oferă produse de calitate și contribuie la stabilitatea pieței. Creșterea importurilor nu doar că descurajează producția locală de zahăr, dar amenință și cultivarea sfeclei de zahăr, distrugând lanțul valoric intern.
Importurile în creștere duc la ieșirea banilor din țară, afectează negativ balanța de plăți, provoacă deprecierea monedei naționale și reduc valoarea adăugată în economie. Aceasta se traduce prin scăderea PIB-ului și implicit a creșterii economice. Pierderea producției locale reprezintă, de asemenea, un risc major pentru securitatea alimentară, într-un context global în care țările încearcă să-și reducă dependența de importuri și să-și stimuleze producția internă, din cauza tensiunilor geopolitice.
În ultima perioada, solicitările unor importatori de a majora cotele de import pentru zahăr au stârnit îngrijorare în rândul producătorilor locali. Aceștia avertizează că oricare intervenții care ar dezechilibra piață pun în pericol viabilitatea economică a industriei locale.
Astfel de măsuri ar descuraja producția autohtonă reprezentata pe piața de Grupul International Sudzucker AG și Grupul Polonez Polski Cukier.
Trebuie menționat că presiunea făcută pe autorități și producătorii locali de zahăr probabil nu vine din partea producătorilor industriali care utilizează zaharul ca materie prima, așa cum se încearcă în mod eronat să se promoveze în spațiul public, dar din partea comercianților intermediari importatori. Or, importurile majore de zahăr în 2024 au fost efectuate de intermediari și doar un singur producător industrial a importat zahăr în cantități infime.
„Creșterea importurilor duc inevitabil și la reducerea suprafețele de sfeclă de zahăr. Fără o producție locală viabilă, am fi obligați să renunțăm la investiții, ceea ce ar afecta grav economia: pierderea a mii de locuri de muncă, creșterea migrației, investiții abandonate și reducerea contribuțiilor la bugetul național”, afirmă Waldemar Sochaczewski, administrator Moldova Zahăr.
Un argument fals: Zahărul din import este mai ieftin
Datele reprezentanților industriei locale contrazic afirmațiile conform cărora zahărul produs în Moldova ar fi mai scump decât cel de import. Prețul mediu de import, la început de noiembrie, cu toate costurile de import incluse constituie 14,70 – 15,40 lei/kg, fiind comercializat pe piața locală către procesatorii industriali și distribuitori cu 16,5-17,5 lei/kg, la o diferență de 1,8 – 2,1 lei/kg (aprox. 13%). Zahărul produs local se vinde cu preț similar.
În același timp, Nicolae Ciubuc, fost ministru al Agriculturii, actualmente director al Departamentului Materie Primă al Sudzucker Moldova, subliniază că prețurile zahărului din UE sunt influențate de subvenții generoase.
„De exemplu, fermierii din România primesc circa 1000 de euro per hectar pentru cultivarea sfeclei de zahăr, ceea ce reduce semnificativ costurile de producție. În schimb, fermierii moldoveni nu beneficiază de astfel de subvenții. În acest context, liberalizarea importurilor introduc o concurență neloială, susținând indirect zahărul subvenționat din alte țări în detrimentul celui local”, spune Ciubuc.
Companiile care depind de zahăr: „Producția locală este esențială”
Industria zahărului are un impact direct asupra altor sectoare economice, precum producția de dulciuri și panificația.
„Avem nevoie de zahăr autohton pentru produsele noastre. Nu doar că ne asigură materia primă la timp, dar ne ajută și să obținem certificatele de origine necesare pentru export”, susține Ecaterina Cechina, director la Bucuria SA.
„Zahărul moldovenesc este esențial pentru noi. Calitatea produsului este garantată și nu depindem de fluctuațiile pieței internaționale. Introducerea de taxe pentru produsele importate cu conținut ridicat de zahăr ar putea ajuta la menținerea echilibrului, protejând producția locală”, spune și Sergiu Guzun – fondator și director la SRL Panilino.
Autoritățile caută soluții pentru protejarea industriei
Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare recunosc dificultățile și subliniază importanța acestui sector pentru economia națională.
Vasile Șarban, secretar de stat în Ministerul Agriculturii:
„Sprijinirea producției autohtone este una din prioritățile noastre. Producerea de zahăr este printre puținele domenii funcționale pe întregul lanț valoric. Măsurile de subvenționare a cultivării sfeclei de zahăr trebuie să fie sustenabile pe termen lung și să asigure viabilitatea întregului sector”.
Soluții pentru protejarea industriei locale
Pentru a sprijini această ramură strategică, producătorii propun trei măsuri-cheie:
- Menținerea cotelor actuale de import, care să asigure un echilibru între oferta locală și cea externă.
- Introducerea de subvenții pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr, astfel încât zahărul moldovenesc să devină mai competitiv pe piață.
- Preluarea Directivei UE 2658/87 care prevede taxarea produselor de import cu conținut ridicat de zahăr, pentru a încuraja consumul produselor locale, crescând astfel competitivitatea produselor locale în comparație cu cele de import.
În fața acestor provocări, fermierii și producătorii locali cer sprijinul autorităților pentru a proteja o industrie vitală pentru economia țării. Miza este mare: păstrarea locurilor de muncă și a contribuțiilor la bugetul de stat, asigurarea securității alimentare și menținerea încrederii investitorilor străini în Republica Moldova ca destinație atractivă pentru afaceri.
„Prin eforturi comune și printr-o abordare sistemică putem transforma aceste provocări în oportunități de consolidare și dezvoltare a sectorului,” concluzionează reprezentanții industriei zahărului.
