În ultimii ani, frecvența și intensitatea secetei au crescut semnificativ, transformând-o dintr-un eveniment excepțional într-un fenomen structural, cu impact asupra securității alimentare, echilibrului comercial și stabilității macroeconomice a țării. Expertul în agro-market Iurie Rija este de părere că instituirea unui Fond Mutual Național pentru Asigurarea Riscurilor Agricole ar fi mecanism de autoasigurare colectivă a actorilor din lanțul agroalimentar.

Între anii 2007 și 2024, agricultura Republicii Moldova a fost marcată de o succesiune de episoade climatice extreme, care au afectat constant productivitatea și stabilitatea economică a sectorului. În 2007, o secetă severă la nivel național a redus producțiile de porumb și floarea-soarelui cu aproximativ 50%, provocând pierderi majore la nivel de fermă și în lanțul agroalimentar. În 2012, o nouă secetă extremă, concentrată în centrul și sudul țării, a generat pierderi economice de peste 3 miliarde de lei, marcând unul dintre cele mai grele sezoane agricole din ultimele două decenii. Trei ani mai târziu, în 2015, un deficit accentuat de precipitații în nord și centru a determinat o scădere de 30–40% a producțiilor de cereale, afectând în special grâul și orzul. În 2020, Republica Moldova s-a confruntat cu o secetă pedologică generalizată, când pierderile la grâu și porumb au depășit 70%, iar zeci de mii de hectare nu au mai fost recoltate. Anul 2022 a adus o combinație de secetă atmosferică și pedologică, care a limitat randamentele, coborând producțiile de porumb sub 3 tone la hectar în sud. În intervalul 2023–2024, climatul s-a menținut instabil, caracterizat prin alternanțe bruște între ploi torențiale și perioade secetoase, ceea ce a dus la risc crescut de eroziune a solului și stres hidric intermitent pentru culturi. În ansamblu, perioada analizată confirmă o tendință climatică negativă, cu impact economic cumulativ semnificativ și cu necesitatea urgentă a unor politici de adaptare agricolă și gestionare a apei.