Produsele autohtone pierd teren pe rafturile supermarketurilor. Ivanov: Statul trebuie să intervină
Producătorii și procesatorii din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în competiția cu produsele de import, pe fondul costurilor ridicate la energie și al lipsei unor politici care să protejeze produsele autohtone pe rafturile supermarketurilor. Serghei Ivanov susține că liberalizarea pieței nu a fost însoțită de măsuri suficiente pentru pregătirea producătorilor locali, iar statul trebuie să intervină pentru a susține lanțul valoric agroalimentar.
„Problema noastră cea mai mare este legată de liberalizarea pieței și de introducerea magazinelor foarte mari. În acest proces, am omis să negociem și să protejăm interesul național prin prisma prezenței produselor noastre și a prețurilor acestora. Atunci când te afli într-o piață liberalizată, trebuie să fii pregătit să concurezi. Concurența nu se bazează doar pe preț, ci și pe cantitate, calitate și continuitatea livrărilor. Republica Moldova nu era pregătită pentru acest lucru. Iar această realitate nu era cunoscută doar de mine sau de alți fermieri, ci și de Guvern, de Executiv, care dispunea de cifre și știa ce presupune intrarea pe această piață”, a spus Ivanov.
O altă problemă semnalată de acesta ține de lipsa unor măsuri care să asigure o prezență mai mare a produselor autohtone în rețelele comerciale. Ivanov afirmă că introducerea supermarketurilor nu este, în sine, un lucru negativ, însă dezvoltarea acestora ar fi trebuit însoțită de politici de protejare a producătorilor locali.
„În viziunea mea, acestea nu reprezintă neapărat o problemă, așa cum se spunea că vor crea locuri de muncă și vor contribui la modernizare. Sunt de acord cu acest lucru. Însă, concomitent cu apariția acestor magazine, nu a fost protejat interesul național prin impunerea unei legi pentru care noi luptăm de mult timp și pe care vrem să o readucem. Până în 2020 a existat prevederea privind prezența obligatorie a produselor autohtone pe rafturi. Cota era de 50%, dar această măsură nu a fost reintrodusă. Am ajuns astfel într-un colaps în care populația, intrând în supermarketuri, cumpără ceea ce găsește pe rafturi. Dacă înainte cumpăra în funcție de ceea ce vedea, acum a început să cumpere și în funcție de preț, căutând produsele cele mai ieftine”.
În aceste condiții, procesatorii întâmpină dificultăți în a-și plasa produsele în magazine, iar costurile ridicate de producție le reduc capacitatea de a concura cu mărfurile importate.
„În primul rând, nu este competitivă din cauza costurilor foarte mari la energie. Dacă industrializăm la scară largă, în condițiile costurilor actuale ale energiei, nu vom fi competitivi. Este nevoie de un plan strategic din partea statului, care să prevadă o infuzie de capital, nu direct, ci prin intermediul unor mecanisme precum decontarea facturilor. De exemplu, atunci când o fabrică de făină cumpără grâu autohton de la un agricultor, o parte din cost ar putea fi decontată din factură. La rândul său, o fabrică de panificație care cumpără făină autohtonă de la un procesator autohton, care a utilizat grâu autohton, ar putea beneficia de aceeași facilitate, prin decontarea unei părți din factură. Acest lucru ar facilita și o trasabilitate mai bună, precum și dezvoltarea lanțului valoric”.
Ivanov consideră că responsabilitatea dezvoltării unui lanț valoric funcțional nu trebuie pusă exclusiv pe umerii agricultorilor. În opinia sa, o economie sănătoasă se bazează pe întreprinderi mici și mijlocii specializate, care contribuie la fiecare etapă a procesului de producție și prelucrare.
„Marea problemă este că, acum cinci-șase ani, cineva a venit cu viziunea potrivit căreia agricultorul este vinovat, deoarece trebuie să creeze un lanț închis. Eu, personal, sunt de părere că o economie serioasă și sănătoasă depinde foarte mult de IMM-uri, care reprezintă baza unei economii reale. Într-un lanț valoric închis, așa cum se dorea și se dorește în continuare, fiecare participant trebuie să-și îndeplinească rolul. Unul să se ocupe de cultivarea grâului, altul de procesare, iar altul de producerea pastelor făinoase, a aluatului congelat și a altor produse. Este vorba despre politici, care trebuiau și trebuie în continuare elaborate. Problema este că acestea nu sunt dezvoltate în mod constant. Indiferent de puterea politică care vine la guvernare și de miniștrii agriculturii care se instalează la minister, trebuie asigurată continuitatea politicilor”.
Potrivit lui Ivanov, dezvoltarea sectorului agroalimentar necesită politici de stat constante, care să susțină producătorii și procesatorii autohtoni și să asigure continuitatea lanțului valoric, indiferent de schimbările politice.
