Producătorii locali, prinși între retrobonusuri și contractele marilor retaileri
Producătorii autohtoni se confruntă cu mai multe bariere atunci când încearcă să ajungă pe rafturile marilor rețele comerciale, de la retrobonusuri și plăți suplimentare pentru promovarea produselor până la condiții contractuale dificil de negociat și concurența importurilor ieftine. Contactat de Agroexpert, președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a vorbit despre problemele semnalate de mediul de afaceri și măsurile care ar trebui întreprinse pentru a facilita accesul produselor autohtone în magazine.
În ceea ce privește retrobonusurile, președintele Camerei de Comerț și Industrie afirmă că problema este cunoscută de mai mulți ani. Potrivit lui, analiza realizată cu implicarea Consiliului Concurenței și a Delegației Uniunii Europene a identificat plățile suplimentare solicitate furnizorilor drept una dintre problemele importante de pe piață.
„Camera de Comerț și Industrie a fost instituția care, acum trei ani de zile, a solicitat, atunci când s-a modificat Legea comerțului interior nr. 231, modificarea prevederii prin care 50% din raft să fie pentru produsele autohtone. În acea lege se prevedea că 50% din raft să fie pentru producători autohtoni. Legea respectivă prevedea și hotărâri de Guvern cu privire la ce produse sunt pe raft. Atunci când a fost făcută modificarea Legii nr. 231 și s-a exclus această prevedere, s-a spus că noi să introducem această directivă a Uniunii Europene privind practicile comerciale neloiale. Și, dacă o citați acum, în Legea nr. 321 există și un articol 21.1 care prevede câte ceva și era pus în sarcina ANSA și a Consiliului Concurenței să verifice. Din păcate, nici Consiliul Concurenței, nici ANSA nu au făcut aceste investigații ca să vadă dacă sunt practici comerciale neloiale. Acum un an și ceva, Camera de Comerț și Industrie s-a adresat Consiliului Concurenței și Delegației Uniunii Europene să ne ajute să facem această analiză. Analiza, în cauză, a constatat că una dintre cele mai mari probleme pentru agenții economici din Republica Moldova sunt acele retrobonusuri sau plăți suplimentare pe care le face agentul economic pentru a nimeri pe raft, pentru a fi promovat pe raft și așa mai departe, ceea ce nu este prevăzut în contractul inițial de vânzare-cumpărare dintre entitatea comercială și producătorul local”.
Potrivit lui Harea, Republica Moldova trebuie să preia integral Directiva europeană privind practicile comerciale neloiale, iar plafonarea retrobonusurilor este una dintre solicitările principale.
„Deja de un an și jumătate, insistăm asupra preluării integrale a acestei directive a Uniunii Europene 633, despre care am vorbit mai sus. Am insistat ca aceasta să fie preluată nu în Legea nr. 231, Legea comerțului interior, ci să fie preluată integral această directivă. Una dintre solicitările noastre a fost să avem, ca în România, o limitare a acestor retrobonusuri. Din păcate, și am spus-o nu o dată, inițial s-a ocupat de acest lucru și Ministerul Economiei și Digitalizării, ulterior a fost transmis către Ministerul Agriculturii și, iată, acum Ministerul Agriculturii spune că se află în ultima avizare”.
Sergiu Harea precizează că, Camera de Comerț și Industrie a avizat deja proiectul și că implementarea directivei face parte și din angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană.
„Noi am dat deja trei avizări la acest proiect de lege, pentru a putea fi trecut prin Guvern și, ulterior, în Parlament. Dar vreau să fac și o paranteză pentru dumneavoastră, ca să se înțeleagă, că aceasta este una dintre obligațiile pe care Republica Moldova și le-a asumat pentru anul 2026 cu Uniunea Europeană în Planul de Creștere, și anume să implementăm această directivă privind practicile comerciale neloiale”.
IMM-urile negociază de pe poziții diferite
O altă problemă este capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii de a negocia de pe poziții egale cu marile rețele. În acest caz, Harea atrage atenția asupra ponderii foarte mari pe care IMM-urile o au în economia Republicii Moldova.
„În Republica Moldova, 99,3% din toate companiile care activează sunt întreprinderi mici și mijlocii, ceea ce este un număr mult mai mare decât în Uniunea Europeană. Desigur, pentru ei, pentru o companie mică sau mijlocie, este foarte dificil să negociezi cu o rețea mare, pentru că, și aici vreau să accentuez, atunci când te duci la o rețea comercială, ei îți dau contractul în față. Nu ai juriști, specialiști, întreprinderi mici, ca să negociezi din punctul tău de vedere. În această situație, noi le recomandăm întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt membre ale Camerei de Comerț și Industrie, să vină la noi și noi să-i ajutăm în această negociere. Și statul, prin intermediul ODA și al altor structuri, să-i ajute să negocieze astfel încât să profite ambele părți: și producătorul, dar și rețelele comerciale”.
În viziunea sa, pe lângă preluarea directivei europene, un rol important îl poate avea eliminarea intermediarilor dintre producător și rețeaua de retail, dar și sprijinul statului pentru dezvoltarea lanțurilor scurte.
„O altă reușită a Camerei de Comerț și Industrie este inițiativa «Fabricat în Moldova», promovată împreună cu mai mulți deputați, prin care țara de origine a produsului este indicată la raft. Următorul pas ar fi dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, astfel încât producătorii să poată livra direct rețelelor comerciale, fără intermediari. De exemplu, un producător de conserve să-și poată vinde produsele direct retailerului. În acest proces, statul ar trebui să ofere sprijin prin ajutoare de stat sau programe gestionate de ODA. Astfel, companiilor autohtone le-ar fi mai ușor să intre în rețelele comerciale. În același timp, trebuie să acordăm o atenție deosebită practicilor comerciale neloiale”.
Pe lângă condițiile comerciale impuse de retaileri, Harea atrage atenția și asupra concurenței cu produse importate, în special atunci când producătorii din alte țări beneficiază de condiții energetice sau de alte forme de sprijin.
„Și încă un lucru pe care pot să-l menționez, când vorbim despre practicile comerciale neloiale: avem, în ultima perioadă, mai multe probleme care țin de importul, la prețuri de dumping, al produselor din alte țări, care ajung în rețele. În Ucraina, spre exemplu, prețul la gaz este plafonat, la fel și la energia electrică. Costurile de producere la noi sunt mult mai mari și suntem într-o competiție neloială, pentru că acolo statul a coborât la un anumit nivel. Și nu trebuie să crească prețul la gaz, la noi fiind pe piață liberă. Acesta este doar un exemplu. Sunt necesare măsuri de salvgardare și măsuri compensatorii. Este o lege care reglementează acest lucru și noi, statul, trebuie să urmărim acest fapt”.
Întregul articol îl puteți găsi în revista Agroexpert din luna septembrie.
