Stații meteo, senzori și capcane inteligente. Cum ajută tehnologiile digitale la protejarea livezilor
Schimbările climatice îi determină pe producătorii de fructe să utilizeze tot mai mult tehnologii digitale pentru a anticipa riscurile din livezi și a lua decizii în funcție de condițiile reale din teren. Stațiile meteorologice, senzorii de umiditate a solului și sistemele de monitorizare pot contribui la gestionarea irigării, prevenirea bolilor și dăunătorilor și reducerea pierderilor de producție.
Seceta, înghețurile târzii de primăvară și presiunea bolilor și dăunătorilor sunt tot mai greu de anticipat. În vara anului 2025, pe 80% din teritoriul Republicii Moldova au căzut doar 35–70% din precipitațiile normale pentru sezon, potrivit datelor hidrometeorologice.
În aceste condiții, monitorizarea parametrilor climatici devine un instrument important pentru pomicultori. Totuși, simpla colectare a datelor nu este suficientă. Acestea trebuie interpretate și corelate cu observațiile făcute direct în plantație.
Datele meteo trebuie corelate cu situația din livadă
Vitalie Bostan, agronom consultant la VelfructPrim SRL, utilizează stațiile meteorologice pentru a urmări precipitațiile, temperatura și vântul, inclusiv pentru a stabili dacă sunt condiții potrivite pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare.
„Stația meteorologică mă ajută să urmăresc precipitațiile, temperatura și vântul, inclusiv pentru a aprecia dacă sunt condiții potrivite pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare în livezi. Totuși, nu putem să ne bazăm exclusiv pe ceea ce ne arată un echipament. Deciziile le luăm în livadă, în funcție de ceea ce observăm și de experiența acumulată în timp. Monitorizarea este importantă, dar trebuie să știm să interpretăm datele și să le raportăm la realitatea din plantație”, explică agronomul.
Un alt aspect important este amplasarea corectă a echipamentelor. Sergiu Smocinschi, agronom și expert în digitalizarea agriculturii la Pessl Instruments Austria, menționează că instalarea stațiilor meteorologice trebuie adaptată particularităților fiecărei exploatații.
În livezile amplasate pe terenuri în pantă, condițiile pot varia de la o parcelă la alta, iar unele zone pot fi mai expuse înghețurilor sau altor riscuri. Din acest motiv, locul de instalare trebuie ales împreună cu fermierul, astfel încât datele colectate să fie relevante pentru suprafețele monitorizate.
Expertul precizează că utilizarea echipamentelor nu presupune neapărat pregătire de specialitate, însă este necesară o instruire inițială. De regulă, una-două ore sunt suficiente pentru a explica semnificația parametrilor meteorologici și modul în care aceștia pot fi utilizați în planificarea lucrărilor.
Senzorii din sol indică momentul potrivit pentru irigare
Tehnologiile digitale sunt utilizate și pentru gestionarea resurselor de apă. În condițiile în care seceta devine o provocare tot mai frecventă, producătorii au nevoie să cunoască nu doar cantitatea de apă disponibilă, ci și momentul în care plantele au nevoie de irigare.
Vitalie Bostan utilizează senzori instalați la aproximativ 30–40 de centimetri adâncime, în zona rădăcinilor, pentru a determina dacă este necesară administrarea apei.
„Am instalat senzori în zona rădăcinilor și îi verificăm periodic. Ei ne arată dacă solul mai are suficientă apă sau dacă trebuie să intervenim prin irigare. Nu administrăm apa pur și simplu, după apreciere, ci ne orientăm după indicatorii pe care îi avem amplasați în teren. În condițiile în care resursele de apă devin tot mai importante, trebuie să fim atenți atât la cantitatea pe care o folosim, cât și la momentul în care o administrăm”, subliniază Bostan.
O abordare similară este utilizată de Dumitru Mihov, producător de fructe și agronom la Terra Vitis SRL. Acesta folosește senzori instalați la adâncimi de 30 și 60 de centimetri pentru gestionarea plantațiilor viticole.
Potrivit lui, atât deficitul, cât și excesul de apă pot afecta plantele și solul. Monitorizarea umidității permite ajustarea irigării în funcție de situația concretă din teren.
„Accesul la apă este o problemă pe care nu o mai putem trata superficial. Dacă administrăm prea multă, afectăm solul, respectiv activitatea normală a plantei, iar dacă nu îi oferim suficientă, nu putem satisface cerințele actuale ale cumpărătorilor. De aceea, senzorii instalați în sol la 30 și 60 cm ne ajută să ajustăm corect irigarea, în funcție de situația concretă”, explică Mihov.
Monitorizarea ajută la reducerea tratamentelor fitosanitare
Stațiile meteorologice pot contribui și la gestionarea riscurilor fitosanitare. Temperatura și umiditatea influențează dezvoltarea unor boli și dăunători, iar monitorizarea acestor parametri îi poate ajuta pe producători să stabilească momentul potrivit pentru intervenții.
Dumitru Mihov afirmă că schimbările climatice au favorizat apariția unor dăunători care anterior nu reprezentau o preocupare majoră pentru producătorii de struguri de masă.
„Cu schimbarea climei în ultimii ani au ieșit în prim-plan la strugurii de masă dăunători nespecifici pentru zona noastră, cum ar fi tripsul și păduchele țestos, cărora nu le acordam atenție anterior. Acum, cu ajutorul stației meteo, prevenim și aplicăm tratamentele în momentul optim. Pe lângă reducerea utilizării pesticidelor, eficacitatea aplicării este mult mai mare cu ajutorul datelor oferite de stațiile meteo”, afirmă Mihov.
La rândul său, Sergiu Smocinschi menționează că datele meteorologice pot fi integrate în modele de prognozare a bolilor și în alte soluții digitale care sprijină planificarea lucrărilor și a tratamentelor fitosanitare.
Cunoașterea condițiilor favorabile dezvoltării bolilor permite intervenții mai bine țintite, evitarea cheltuielilor nejustificate și utilizarea mai eficientă a produselor de protecție a plantelor. Aceste măsuri pot contribui și la obținerea unor fructe cu un nivel cât mai redus al reziduurilor de pesticide, aspect important pentru certificarea producției și accesul pe piețele externe, inclusiv în Uniunea Europeană.
Capcanele cu feromoni și camerele video, printre soluțiile digitale
Monitorizarea digitală nu se limitează la stațiile meteorologice și senzorii de sol. Capcanele cu feromoni și camerele video permit urmărirea insectelor fără ca personalul să fie nevoit să verifice manual fiecare capcană. Informațiile pot fi transmise direct pe telefon, iar senzorii de umiditate pot semnala momentul în care irigarea devine necesară.
„Eu sper ca livada să devină tot mai digitalizată. Acum au început să se instaleze capcane cu feromoni și camere video, cu monitorizare, fără să mai fie nevoie să te duci în livadă să numeri insectele fizic, iar informația vine direct pe telefon. Și senzorii din sol au fost făcuți în așa fel încât să îți trimită informația pe telefon și să dea alarma când irigarea devine imperativă. Cu cât mai repede va fi digitalizată livada, cu atât cred că vom face față schimbărilor climatice și vom economisi soluții fitosanitare și apă”, consideră Vitalie Bostan.
În cât timp poate fi recuperată investiția într-o stație meteo
Investițiile în tehnologie trebuie evaluate în funcție de dimensiunea exploatației și de modul în care datele sunt utilizate. Potrivit lui Sergiu Smocinschi, perioada de recuperare a investiției într-o stație meteorologică poate varia considerabil în funcție de suprafața cultivată.
„Toți producătorii agricoli au nevoie de date meteorologice măsurate, dar nu toți au nevoie de propria stație meteo. Pentru o fermă de unul-două hectare, recuperarea investiției poate dura până la zece ani, în timp ce pentru o exploatație de 10–20 de hectare aceasta se poate realiza chiar din primul an de utilizare. Trebuie însă să facem diferența dintre simpla consultare a datelor și utilizarea lor împreună cu alte soluții digitale. Dacă fermierul folosește informațiile pentru prognozarea bolilor, planificarea recoltării, organizarea lucrărilor și gestionarea resurselor, beneficiile economice pot fi mult mai mari”, a menționat expertul.
