Finalizarea politică a Acordului UE–Mercosur, anunțată în ianuarie 2026, deschide o nouă etapă de competiție globală pe piața europeană, cu efecte indirecte, dar profunde, asupra Republicii Moldova. Deși nu este parte a negocierii, gradul ridicat de integrare a economiei moldovenești în Piața Unică Europeană face ca liberalizarea importurilor agricole din America de Sud să devină un factor major de risc pentru sectoarele-cheie ale agriculturii și exporturilor naționale.
Expertul în agro-market Iurie Rija arată că actualul context geopolitic, marcat de „o volatilitate extremă a lanțurilor de aprovizionare și de o reconfigurare a polilor de putere comercială”, plasează Republica Moldova simultan într-o poziție de vulnerabilitate și de oportunitate selectivă. Potrivit analizei sale, accelerarea alinierii Chișinăului la standardele Uniunii Europene are loc exact în momentul în care UE își deschide piața către blocul Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
„Deși Moldova nu este un actor direct în această negociere transcontinentală, gradul ridicat de integrare în Piața Unică Europeană — care absoarbe peste 65,6% din exporturile moldovenești — face ca orice modificare a regimului de import al UE să aibă repercusiuni profunde asupra structurii economice interne”, subliniază Iurie Rija.
În vorbire indirectă, expertul explică faptul că economia moldovenească, cu un PIB estimat la 16,5 miliarde de dolari în 2023, are o capacitate limitată de absorbție a șocurilor externe. Deși exporturile au crescut la 4,72 miliarde USD, importurile au depășit 9 miliarde USD, menținând un deficit comercial structural ridicat.
Rija notează că structura exporturilor, dominată de produse cu valoare adăugată mică și medie, amplifică această vulnerabilitate. „Principalele surse de valută provin din mașini electrice (cablaje), produse petroliere rafinate, uleiuri vegetale, grâu și porumb”, afirmă expertul, explicând că exact aceste segmente sunt cele mai sensibile la fluctuațiile de preț de pe piața europeană a materiilor prime agricole.
Acordul UE–Mercosur, rezultat al unor negocieri de 25 de ani, este descris de Iurie Rija ca fiind profund asimetric. Uniunea Europeană obține acces extins pentru produsele sale industriale și protecția a 344 de Indicații Geografice, în timp ce statele Mercosur primesc cote preferențiale pentru produse agricole sensibile.
„Această dinamică, descrisă metaforic ca un schimb de „carne pentru mașini”, plasează producătorii agricoli din zonele periferice ale Europei și din țările candidate într-o competiție directă cu modelul de agricultură extensivă din America de Sud”, avertizează expertul.
El enumeră cotele stabilite: 99.000 de tone de carne de vită, 180.000 de tone de carne de pasăre, 190.000 de tone de zahăr, 45.000 de tone de miere și 60.000 de tone de orez, majoritatea cu taxe vamale zero sau reduse, precum și 650.000 de tone de etanol. Chiar dacă aceste volume par reduse raportat la piața UE, ele pot avea, potrivit lui Rija, „un efect disproporționat asupra prețului marginal”, suficient pentru a împinge fermele mici spre faliment.
Cerealele și oleaginoasele, sub presiune directă
În analiza sa, Iurie Rija atrage atenția că nucleul exporturilor agricole ale Republicii Moldova – grâul, porumbul și uleiurile din semințe – este direct amenințat de capacitatea de producție a Braziliei și Argentinei. „Aceste state beneficiază de economii de scară imense și de condiții climatice care permit mai multe recolte pe an”, notează expertul.
Diferențele de cost sunt accentuate de reglementările de mediu. Rija precizează că, în timp ce fermierii din Moldova și România utilizează sub un kilogram de pesticide pe hectar, ca urmare a alinierii la politicile UE, în statele Mercosur consumul ajunge la 12–15 kilograme pe hectar. „Această libertate de utilizare a inputurilor chimice permite producția la costuri cu 40–50% mai mici decât în Europa de Est”, afirmă el.
Apicultura și vinificația
Sectorul apicol este descris drept unul dintre cele mai expuse. „Cota de 45.000 de tone de miere din Mercosur care va intra în UE cu taxe vamale zero reprezintă o lovitură frontală”, avertizează Rija, mai ales în contextul în care producția de miere din Moldova a scăzut în 2025 la niveluri comparabile cu cele din 2010.