Nu există categorii de forme organizatorico-juridice considerate „bune” sau „rele”. Când faci alegerea privind forma organizatorico-juridică, este recomandat să iei în considerare domeniul de activitate, resursele financiare disponibile și așteptările afacerii tale. În cazul lansării unei afaceri în sectorul agricol, poți lua în considerare următoarele opțiuni de forme juridice:
Societatea cu răspundere limitată
Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.) este societatea comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părți sociale conform actului de constituire și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societății. Informațiile se conțin într-un Ghid privind primii pași în afacere, elaborat cu suportul financiar al Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă.
Avantaje:
- Nu este obligatorie deținerea cu titlu de proprietate privată a terenurilor agricole;
- Obligațiile sunt garantate cu patrimoniul societății. Asociații suportă riscul pierderilor, ce rezultă din activitatea societății, în limitele participațiunilor lor la capitalul social (risc financiar redus);
- Posibilități extinse în obținerea creditelor bancare;
- Se impozitează doar venitul operațional (obținut în urma desfășurării activității).
Dezavantaje:
- Costuri mai mari la înregistrare;
- Este obligatorie formarea capitalului de rezervă (cel puțin 10% din capitalul social). Capitalul de rezervă al societății se formează prin vărsăminte anuale din profitul net, în proporție de cel puțin 5%, până la atingerea mărimii stabilite de actul de constituire;
- Procedura de înregistrare este mai complexă.
Gospodăria țărănească
Gospodăria țărănească (G.Ț.) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole.
Avantaje:
- Costuri mici la înregistrare;
- Nu există cerințe privind formarea unui capital de rezervă;
- Procedură de înregistrare simplă;
- Gospodăriile țărănești se pot asocia în grupuri de producători agricoli, cooperative.
Dezavantaje:
- Este obligatorie deținerea cu titlu de proprietate privată a terenurilor agricole;
- Membrii gospodăriei țărănești poartă răspundere solidară nelimitată pentru obligațiile acesteia cu întreg patrimoniul lor, cu excepția bunurilor care, potrivit legislației, nu fac obiectul urmăririi (risc financiar mai mare);
- Posibilități limitate de obținere a creditelor bancare;
- Se impozitează toate sursele de venit (inclusiv granturile).
Citește și: Care fermieri nu vor putea activa în calitate de gospodării țărănești
Potrivit datelor statistice oferite de Agenția Servicii Publice, Registrul de stat al unităţilor de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova conține informații despre 131.013 de entități, dintre care aproape 76% sunt societăți cu răspundere limitată, și 2,2% gospodării țărănești în agricultură.
