Subvențiile pentru agricultură nu trebuie privite drept simple cadouri, ci drept investiții cu randament economic, afirmă expertul în agro-market Iurie Rija. Potrivit acestuia, fondurile alocate în agricultură stimulează productivitatea, creează locuri de muncă în mediul rural, cresc exporturile și aduc venituri la buget prin taxe și valută.
„În lipsa subvențiilor, fermierii sunt împinși spre faliment, iar întreaga economie rurală intră în criză. Când statul menține un aparat birocratic supradimensionat și nu își onorează obligațiile de plată, el blochează efectiv creșterea economică”, explică Rija.
Expertul subliniază efectul multiplicator al subvențiilor: banii investiți în agricultură se întorc în economie de mai multe ori prin achiziții de semințe, motorină, inputuri, depozitare, procesare și export. Aceste activități generează TVA, accize și taxe pe profit și venit, stimulând astfel economia locală.
Iată câteva surse potențiale de redistribuire pe care le-a identificat expertul?
Optimizarea cheltuielilor administrative:
Statul are 34.696 de funcționari publici (la finalul anului 2024). Reducerea doar cu 5–10% a costurilor cu salarii, sporuri, transport, maşini de serviciu etc. ar aduce economii de câteva sute de milioane de lei anual. Aceste fonduri ar acoperi o mare parte din necesarul anual de subvenții. Reforma cheltuielilor MAI: Republica Moldova alocă aproape 2 lei din fiecare 100 de lei PIB pentru poliție, aproape dublu față de media UE. Raportul cetățeni-polițist este 223:1 în Moldova, comparativ cu 348:1 în UE. Un raport al experților IDIS Viitorul arată că alinierea cheltuielilor MAI la nivelul mediului european ar economisi circa 1 miliard de lei anual. Acești bani economisiți pot susține integral fondul de subvenții.
Combaterea evaziunii fiscale:
Potrivit unor estimări, pierderile bugetare din evaziune și economie subterană se ridică la câteva miliarde de lei pe an. Îmbunătățirea colectării fiscale și reducerea fraudei (de exemplu în domenii ca alcool, tutun, petrol etc.) ar aduce venituri suplimentare semnificative. Recuperarea doar a 5% din pierderi ar genera 400–600 de milioane lei suplimentar anual, fără îndatorare.
Redirecționarea accizelor și TVA:
O mică ajustare a taxelor speciale poate finanța subvențiile. De exemplu, redirecționarea a 1–2% din acciza la carburanți sau a 0,5–1 punct procentual din cota de TVA colectată (fără a modifica cotele aplicate consumatorilor) ar genera împreună sute de milioane de lei anual. Un calcul simplificat arată că optimizarea adminstrativă (300–600 mil. lei), eficientizarea MAI (până la 1 mld. lei), reducerea evaziunii (400–600 mil.) și ajustarea taxelor (300–700 mil.) pot genera 1,3–2,5 miliarde lei pe an. Acest buget suplimentar ar fi suficient nu doar pentru plata restanțelor (≈1,9 mld.), dar și pentru creșterea fondului anual de subvenționare și stabilizarea sectorului. Pentru implementare, sunt necesare decizii politice urgente, de exemplu:
- Rectificare bugetară de urgență pentru a achita restanțele 2024–2025.
- Împrumut intern Trezorerie, rambursabil din încasări suplimentare (ex. TVA).
- Înghețarea investițiilor publice neesențiale sau cu randament scăzut pe termen scurt.
- Alocarea automată a unui procent fix din TVA și accize pentru subvenții agricole.
- Audit public al cheltuielilor administrative și ale MAI pentru identificarea reducerilor posibile.
În schimb, neplata subvențiilor poate duce la falimente de ferme, scăderea exporturilor și migrație din mediul rural. „Sprijinul agricol nu este un cadou, ci motorul de pornire al economiei reale”, a concluzionat expertul.
