Producerea cărnii în țara noastră este un sector subdezvoltat, cu o scădere continuă potrivit datelor statistice, fenomen care va fi probabil mai intens, în urma creșterii prețurilor la cereale furajere, ca urmare la cererea globală aflată în permanentă ascensiune. În plus, producătorii de produse din carne susțin că unele consecințe suportate după modificarea legislației naționale, îi vor forța să renunțe la activitate, în caz că se vor adeveri costurile mai mari și deminuarea semnificativă a veniturilor. Cel puțin așa ne-a comunicat Sergiu Grădinaru, fondatorul unei companii de procesare a cărnii, dar și președintele Patronatului Întreprinderilor din Industria Prelucrătoare de Carne din Moldova, cu care am dialogat special pentru Agroexpert.
Potrivit datelor oferite de Biroul Național de Statistică, consumul de carne, carne de orice specie, preparate și produse din carne variază anual, pentru 2020 fiind în puțină creștere - 124659,9 tone în raport cu anii precedenți - 118052,3 tone în 2019 și 121686,8 tone în 2018. Preferințele consumatorului pentru produsele din carne fiind ghidate de capacitatea de cumpărare sau veniturile populației, consumul pe cap de locuitor variază de la an la an, cel puțin așa arată datele statistice.
Însă perioada pandemică, dar și creșterea prețurilor se pare că vor influența preferințele consumatorilor, cât și ale crescătorilor, or cantitatea de carne produsă în 2020 s-a redus destul de mult fiind compensată de cea din import, în mare parte din UE, și carnea de pasăre din Ucraina.
”Într-adevăr anul trecut cantitatea de carne produsă în țară s-a micșorat, de exemplu de la 1677 tone în 2018 și 1460 tone în 2019, în 2020 s-au produs numai 725 tone de carne de bovină. Ce ține de carnea de porc, de asemenea, de la 10,5 mii tone în 2018-2019 s-a ajuns la 8,224 mii tone în 2020. Și carnea de pasăre, de la cele peste 40 de mii de tone în anii 2018-2019 s-a micșorat cifra la 33,5 mii tone în 2020. Dar și carnea de ovine a avut o scădere de la 1,290 mii tone în 2018 la 888 tone în 2019 și la 620 tone în 2020. Explicația este destul de simplă, seceta pedologică din 2020, pandemia Covid-19, dar și avalanșa de prețuri majorate, au forțat moldovenii să renunțe treptat la consumul de carne, iar crescătorii din gospodăriile casnice au abatorizat animalele din lipsa de nutrețuri și susținerea statului prin măsuri de subvenționare (gospodăriile casnice nu sunt eligibili conform politicilor prevăzute de Legea 276/2017 privind subvenționarea în agricultură și HG 836/2020 plati directe pe cap de animal). Ne amintim ce secetă am suportat în anii 2019 și 2020, și ce prețuri mari au fost la furaje și grâne, mulți fermieri au renunțat la creșterea și întreținerea animalelor. În contextul actual, când avem prețul destul de mare la gaze naturale și la combustibil, există riscul ca acest fenomen să se intensifice. Astfel anticipez o scădere de consum în 2022, cât și de producție, or noi producătorii de carne și de produse din carne suportăm cheltuieli mult mai mari la procesare de când a început pandemia Covid-19. Am fost nevoiți să clonăm echipa de producere, astfel ca personalul să activeze în schimburi și să nu se intersecteze, să dublăm procesele de sanitație la transportarea produselor, să asigurăm angajații cu preparate de uz igienic și echipament necesar, dar și transportul angajaților, divizați în două echipe, testarea lor repetată, acestea fiind costuri suplimentare. Pe de altă parte, am pierdut cel mai mare consumator de carne și de produse procesate, or sectorul HORECA a fost limitat în activitate în perioada aceasta” a explicat Sergiu Grădinaru.
Factorii care vor influența oscilația cantității de carne în 2022 și a produselor de carne țin de ordin economic, dar și social, prioritară fiind componenta energetică în procesul de producție a cărnii, dar și a produselor fabricate din aceasta.
”Există mai mulți factori care vor influența consumul de carne, dar și de producție a acesteia, mai ales în perioada pandemică. O prognoză concretă nu putem deocamdată să facem, însă componenta energetică va prevala în ecuația noastră. Scumpirea carburanților, prețul majorat al gazelor naturale influențează automat la costul nutrețurilor, hrana pentru animale. Noi cunoaștem că 80% din porumb și 95% de ovăz produs la nivel mondial este direcționat ca hrană pentru animale. Este îmbucurător că avem roadă bogată în acest an, însă agricultorii se confruntă cu o problemă serioasă acum, porumbul nu poate fi recoltat din cauza umidității excesive, trebuie să fie dus la uscătorii care funcționează pe bază de gaze naturale. Toate sunt legate una de alta, deși s-ar crede că situația este bună în acest domeniu. De asemenea, exportul de bovine în țările arabe, va genera un mare deficit de carne de vită în țară. Noi nu avem atâtea ferme autorizate în creșterea și îngrășarea vițeilor după cum este numărul de capete în fermele de porcine. Deocamdată consumatorii nu simt, dar noi percepem situația și avem agenți economici care se plâng și cer să fie oprit exportul de bovine, pentru că există riscul de a rămâne fără carne (bovină) în țară. La ovine, consumul local nu este atât de mare, circa 70-80% se exportă constant în țările arabe și țările Euroasiatice (Federația Rusă, în special)” a menționat Sergiu Grădinaru.
Dinamica prețului la carne va depinde de cantitatea produsă în țară, dar și de cea adusă din import, care de obicei prevalează, fiind mai ieftină, astfel procesatorii preferă să caute soluții pentru a importa materie primă din străinătate.
”Din motiv că prețul la noi în Moldova se formează în baza costului de producere vizavi de prețul concurențial existent pe piață, plus prețul similar de import al materiei prime, mulți procesatori preferă să importe carnea și prin urmare atât timp cât carnea de import va fi mai ieftină pentru procesatori, va prevala cantitatea cărnii de import. Durează acest fenomen până la epuizarea cotelor din UE. La moment avem o cotă de 6 mii de tone pentru carnea de pui și 5,5 mii tone de carne de porc Din 2022 cotele o să fie majorate conform negocierilor dintre Republica Moldova și UE, în conformitate cu art. 147 din DCFTA. Astfel producătorii locali vor menține prețul ridicat deocamdată, mai ales că producerea cărnii de orice specie și creșterea animalelor per ansamblu generează costuri de investiție foarte mari. Un punct sensibil pentru noi este TVA-ul, un fenomen dureros, despre care se discută foarte mult. Au fost atâtea guvernări care au avut în vizor acest subiect, dar fără soluții, nici în Politica Bugetar fiscală pentru anul 2022 nu ne regăsim. Cineva avea un TVA de 8 %, apoi brusc a devenit 20 %, provocând un decalaj mare.
Principalele constatări ale analizei datelor pe un eșantion de 21 de întreprinderi din domeniul producerii și procesării de carne, carne de pasăre și ouă sunt următoarele:
- Datorită aplicării cotelor diferențiate, cota efectivă a TVA aferentă intrărilor este de 16,2% ceea ce este mai mică în comparație cu cota efectivă aferentă ieșirilor de 19,8%. Astfel, conform estimărilor peste 30% din intrări nu au loc la cota standard a TVA. Într-un proces de impozitare fără existența distorsiunilor mărimea acestora urma să corespundă.
- Suma TVA achitată la buget în mărime de 68 mil. lei este superioară valorii adăugate în mărime de 55,6 milioane lei. Or, taxa pe valoarea adăugată se aplică prin definiție asupra valorii adăugate, ceea ce înseamnă că mărimea sumei nominale ar trebui să constituie 20% din valoarea adăugată (55,6 milioane lei), și anume 11,12 milioane lei.
- În contextul reglementărilor actuale, în lanțul valoric al procesului economic de producere și procesare a cărnii, cărnii de pasăre și ouă, povara cea mai mare de achitare a sumei TVA revine întreprinderilor respective.
Astfel, pe lângă faptul că nu există măsuri de dezvoltare economică (de ordin fiscal, subvenții direcționate pentru majorarea competitivității produselor autohtone din partea statului, situația descrisă demonstrează evident dezavantajul producătorilor autohtoni față de importatori, iar ultimele tendințe ale importurilor menționate anterior sunt consecință directă a acestui fapt. Consecințele acestei situații în materie de TVA se răsfrânge și asupra competitivității exporturilor, susține președintele Patronatului Întreprinderilor din Industria Prelucrătoare de Carne din Moldova.
”Producția exportată nu trebuie să conțină sume de TVA, totuși aceasta conține suma TVA care nu a fost permisă restituirii producătorului agricol, aferent materiei prime furnizate, în speță de hrană. În concluzie, constatăm că actualul sistem de impozitare cu TVA aferent procesului economic de producere și procesare a cărnii, cărnii de pasăre și ouă are un impact negativ asupra competitivității întreprinderilor autohtone, atât pe piața națională, cât și pe piața regională, acest fapt fiind demonstrat de statisticile îngrijorătoare cu privire la evoluția importurilor și a producției autohtone. Din acest motiv, nu putem avea carne la un preț bun. Chiar dacă se va ajunge la exportarea cărnii respective cu cota zero la TVA, producătorul oricum suportă plata la cei 20% care îi achită statului” a subliniat Sergiu Grădinaru.
Pentru ca exportul de carne și produse din carne să fie posibil în Uniunea Europeană, Autoritatea competentă ANSA, dar și Operatorii din sectorul Agroalimentar (OSA) trebuie să întrunească anumite condiții, cele mai importante fiind legate de Sistemul de Managment al Siguranței alimentare.
”În 2020, Moldova a reușit să facă unele schimbări, acreditarea Laboratorul Sănătate Animală la standardul internațional, și totodată, urma să fie prelungită acreditarea Laboratorului de încercări Produse Alimentare de Origine Animală al IP CRDV. Dar vreau să menționez că autoritatea competentă pentru siguranța alimentelor în țara noastră este ANSA, care trebuie să demonstreze că este un garant al siguranței produselor din sectorului de carne de origine locală în raport cu organismele internaționale, precum este DG SANTE (Direcția Generală de Sănătate și Siguranță Alimentară) a Comisiei Europene, care monitorizează punerea în aplicare a reglementărilor impuse de politica UE în domeniul sănătății și a siguranței alimentare. Dar și alte instituții responsabile de siguranța alimentară, căci noi mai avem și Acorduri semnate de liber schimb cu alte state. Astfel Republica Moldova trebuie să dețină un plan de monitorizare a indicatorilor de calitate, care cuprinde tot ce ține de sănătatea și bunăstarea animalelor, cât și nivelul de reziduuri de uz farmaceutic, căci animalelor li se mai administrează antibiotice periodic, adică produsul trebuie să nu conțină nicio substanță activă administrată la recomandarea medicilor veterinari. În cazul când sunt respectate aceste cerințe, autoritatea competentă din UE DG SANTE vine cu misiune de audit pentru a stabili care este gradul de pregătire și vine și cu recomandări. Moldova se află într-un proces de audit în acest an pentru carnea de pasăre și ouă, cu alte cuvinte urmează să se stabilească dacă țara noastră a îndeplinit condițiile necesare, atât la nivel legislativ, cât și în aspect practic, prin testarea produselor de proviniență locală. Ultima etapă după ce ANSA va primi atestarea sau acreditarea din partea DG SANTE, instituția europeană trebuie să inspecteze /autorizeze OSA, acel agent economic dispus să respecte toate criteriile de trasabilitate si siguranță pentru a avea permisiunea de export. Pentru produsele procesate, mai întâi de toate trebuie să treacă etapa autorizării cresterea și abatorizarea pentru carnea de porc, carnea de vită, abia apoi procesatorii nominalizați vor putea fi evaluați și vor putea ulterior exporta produsele lor” a coinchis Sergiu Grădinaru.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
