Aronia este o specie care suportă foarte bine seceta de scurtă durată, rezistă la geruri, fiind totuși o specie iubitoare de lumină.
În general, plantarea se efectuează toamna la începutul lunii noiembrie sau primăvara devreme când terenul permite efectuarea acestei lucrări.
Pregătirea terenului înainte de plantare constă în:
- eliberarea terenului de plantele premergătoare;
- arătura adâncă (25 - 30 cm) se efectuează imediat după distribuirea îngrășământului organic, care constituie fertilizantul de bază, în scopul încorporării în sol a acestuia cât mai uniform;
- discuirea arăturii în două sensuri;
- pichetarea terenului se face la distanțele de plantare de 2,8 - 3,5 m între rânduri și 1,2 - 1,5 m între plante pe rând;
- materialul săditor constă în butași înrădăcinați, marcote sau plante la ghiveci, obținute in vitro;
Aronia are o mare capacitate de lăstărire bazală, încă din primii ani după plantare. Această caracteristică este luată în considerare la stabilirea formei de conducere și dirijare a plantelor. Informațiile se conțin în Ghidul tehnic și economic: Pomi, arbuști fructiferi, căpșun.
În condiții normale această specie crește sub formă de tufă, caz în care se opresc la fiecare plantă câte 5 - 8 tulpini multianuale, crescute din zona coletului, pe care se formează ramuri de ordinul doi în vârstă de 2 - 4 ani purtătoare de rod și ramuri anuale.
În momentul când plantele depășesc vârsta de 10 - 12 ani și producția scade se recomandă o regenerare a tufelor prin tăierea tulpinilor bătrâne și înlocuirea lor cu tulpini noi.
Această intervenție se face gradual, pe parcursul a 3 - 4 ani. De-a lungul tulpinilor multianuale se execută tăieri de rărire a ramurilor de ordinul doi și a celor anuale, eliminarea ramurilor uscate, subțiri și slab productive.
