Starea actuală și perspectivele dezvoltării ramurii porumbului în R...

5 dec 2021

Povestea porumbului a început în 1492, când oamenii lui Columb au descoperit această cultură cerealieră nouă în Cuba. La început, porumbul a fost doar o curiozitate în grădinile din Europa, dar în curând a început să fie recunoscută ca o cultură alimentară valoroasă în toată Europa, dar și în sud-estul și nordul Africii.

În general, între 90 si 95 % din producţie, porumbul este recoltat în boabe destinate pentru industria agroalimentară, iar între 5 - 10 % este cultivat pentru însilozare și utilizat pentru hrănirea animalelor.

Istoricul și importanța cultivării porumbului - are o listă de peste 500 de utilizări diferite. Porumbul este o componentă pentru conserve, în alimentele pentru copii, în mămăligă, terci, budinci și mai multe alimente destinate consumului uman. Porumbul mai are utilizări ca: umplutură pentru mase plastice, combustibil (etanol), materiale de ambalare, materiale izolante, adezivi, produse chimice, explozivi, vopsea, pastă, abrazive, coloranţi, insecticide, produse farmaceutice, acizi organici, solvenţi, mătase artificială, antigel, săpunuri și multe altele. Porumbul, de asemenea, este folosit ca plantă de studiu în genetică, fiziologie, fertilitatea solului și biochimie. Nu există nici o specie de plante cultivate în lume, atât de studiată ca și porumbul.

Dezvoltarea culturii porumbului pe plan mondial a avut un trend pozitiv de dezvoltare prin perfecţionarea tehnologiilor de cultivare și diversificarea întrebuinţării porumbului, ceea ce a creat o piaţă favorabilă pentru comerţul internaţional. Porumbul este o cultură importantă în structura asolamentului și este cultura cu oportunităţi economice înalte.

Porumbul ocupă al treilea loc ca importanţă între plantele cultivate pe glob, motivaţia fiind cauzată printr-o serie de particularităţi, astfel:

Prezintă o mare capacitate de producţie, cu circa 50% mai ridicată faţă de celelalte cereale;
Are o mare plasticitate ecologică, care îi permite o largă arie de cultivare;
Este o plantă prășitoare, bună premergătoare pentru majoritatea culturilor;
Suportă monocultură mai mulţi ani;
Are un coeficient mare de înmulţire (150 - 400);
Are o însămânţare mai târzie în primăvară, ceea ce permite o mai bună eșalonare a lucrărilor agricole și erbicidare eficientă a buruienilor;
Cultura este mecanizată 100% și cu un volum sporit de solicitare a tehnicii agricole în comparaţie cu alte culturi cerealiere;
Valorifică foarte bine îngrășămintele și cu un volum sporit faţă de apă și irigare;
Posibilităţi de valorificare a producţiei sunt variate și există cerere pe pieţele internaţionale.

Porumbul este o cultură superioară folosită în calitate de cultură premergătoare pentru majoritatea culturilor de câmp cultivate în Moldova. Această poziţie se referă pentru toate produsele obţinute de la plantarea porumbului.

Importanţa economică a porumbului este prezentată de marele său potenţial productiv, diversitatea excepţională pentru toate produsele ce se pot obţine de la cultivarea acestei culturi. După mărimea suprafeţelor însămânţate și volumul producţiei totale, porumbul ocupă primul loc între culturile cerealiere. În structura suprafeţelor însămânţate de cereale și leguminoase-boabe conform datelor statistice porumbul constituia mai bine de 50% din totalul suprafeţelor însămânţate în republică.

Dezvoltarea culturii porumbului în Republica Moldova a avut un ritm destul de rapid, în special nivelul tehnologic și selecţia, care au contribuit la mărirea suprafeţelor și volumului producerii.

În dinamică, dezvoltarea culturii porumbului atestă un trend de reducere în anul 2020, în comparaţie cu anii 2017-2019, deoarece anul 2020 a fost un an cu condiţii de secetă pronunţată, ceea ce a influenţat negativ toate culturile de câmp referitor la volumele producţiei. Un lucru constatat cu certitudine este că porumbul deţine peste 50% din suprafeţele însămânţate. Porumbul cultivat de către gospodăriile casnice este destinat preponderent pentru necesităţile proprii la creșterea și întreţinerea animalelor, unde sectorul individual reprezintă o proporţie de 90% din totalul animalelor.

Toate acestea denotă aspecte pozitive și anume creșterea nivelului agrotehnicii și disciplinei tehnologice, fiind un factor important pentru fermierii, care activează în acest domeniu.Analizând datele prezentate în tabelul 1, menţionăm că întreprinderile agricole și gospodăriile ţărănești de fermieri ce cultivă porumbul sunt orientate pentru producerea boabelor de porumb marfă, care servește materia primă pentru consumul /comerţul intern, dar și pentru exportul lui.

Un rol important în analiza dezvoltării sectorului porumbului este integrarea și diversificarea lanţurilor valorice ce ar asigura crearea valorii adăugate ramurii prin diversificarea produselor finite din procesarea boabelor de porumb. Conform datelor prezentate în tabelul 2, în perioada anilor 2012-2019, analiza balanţei utilizării porumbului în Republica Moldova este pozitivă.

Analiza balanţei resurselor alimentare și utilizare a producţiei de porumb pentru perioada anilor 2012-2019 în Republica Moldova atestă o situaţie interesantă ce ţine de dezvoltarea culturii porumbului în perioada anilor 2016-2019 în comparaţie cu perioada anilor 2012-2015, și anume:
Volumul producerii boabelor de porumb a sporit cu 59.4%, ceea ce demonstrează sporirea nivelului tehnologic și al disciplinei de producere;
Volumul exportului a crescut cu 121.6%, ceea ce este un lucru pozitiv;
Consumul pe intern pentru furajarea animalelor a sporit cu 35.8%;
Structura utilizării porumbului prezintă următoarea situaţie: 70% se consumă local pentru furajarea animalelor și 27% din totalul recoltei de porumb se exportă ca materie primă.

Lanţurile valorice pentru ramura porumbului sunt dezvoltate insuficient, deoarece o cantitate importantă de boabe de porumb sunt exportate ca materie primă. Cu părere de rău, nu sunt utilizate la capacitatea deplină procesarea și diversificarea produselor finite din porumb pentru crearea maximă a valorii în ţară. Actorii din lanţurile valorice utilizează porumb doar ca materie primă, ceea ce asigură cea mai mică rentabilitate pentru ţară.

Balanţa comercială este pozitivă, suntem o ţară net exportatoare de porumb, unde exportul depășește 550 mii tone, iar importul de porumb se limitează doar la procurarea de material semincer. Importul de material semincer în mare parte se datorează inexistenţei unei baze știinţifice durabile pentru producerea unor soiuri și hibrizi cât mai productivi, și totodată să prezinte un grad înalt de adaptare la condiţiile meteo existente.Exportul de porumb devine o activitate tot mai importantă, unde în perioada anilor 2018-2020 volumul exporturilor de porumb a crescut constant de la 237 mii tone în anul 2015 până la 650 mii tone în anul 2019. Această creștere se datorează creșterii constante a volumului producerii din contul perfecţionării tehnologiilor de cultivare. Balanţa comercială valorică este pozitivă și constituie circa 94.7 milioane dolari americani în mediu pentru perioada anilor 2018-2020. Valoarea medie a exporturilor pentru aceeași perioadă se cifrează la 97 milioane USD, fiind o cifra substanţială (tab 4.).Exportul de porumb este diversificat și se constată un interes sporit în comerţul internaţional cu porumb. Exportul în Europa este asigurat cu autocamioanele, pe când în Turcia și Orient este efectuat pe cale navală.Importul de porumb este unul neesenţial și se limitează la importul doar a necesarului de seminţe pentru semănatul suprafeţelor cultivate (care nu a fost analizat detaliat).

Exportul boabelor de porumb se efectuează preponderent în lunile Ianuarie – Iunie, unde 50% din totalul exporturilor se efectuează în Ianuarie și Februarie.Exportul porumbului are nișă pe pieţele internaţionale în perioada lunilor Ianuarie – Iunie, când se atestă o solicitare mai înaltă pe pieţele internaţionale și traiderii pot să se alinieze în aceste tranzacţii.În urma analizei companiilor care exportă porumbul putem constata, că pe piaţă operează un număr destul de mare de companii, iar cel mai important este, că cei mai mari operatori exportatori fac parte din aceleași grupe de companii și efectiv ponderea cea mai mare a porumbului este efectuată de 3-5 grupuri de companii.În Republica Moldova sunt omologate peste 35 de erbicide destinate luptei contra buruienilor la cultivarea porumbului și cele mai des utilizate sunt următoarele:

Porumb (erbicidare Adama: Nicogan 40SC (nicosulfuron, 400 g/l) + Starship 100 SC (mesotrion, 100 g/l))
Porumb (erbicidare Bayer: Maister Power OD (foramsulfuron 31,5 g/l+iodsulfuron-metil1g/l+ti- encarbazon-metil10 g/l+ciprosulfamid 15 g/l))
Porumb (erbicidare BASF: Stellar (topramezon+- dicamba, (50+160) g/l) + Adjuvant - Metolat)
Porumb (erbicidare Synhenta: Milagro Plus (dicamba+nicosulfuron, (220+50) g/l)).

În continuare se propune spre analiză bugetele de venituri și de cheltuieli la cultivarea porumbului cu aplicarea a 4 sisteme de erbicidare utilizate cel mai frecvent în republică.

Pentru producătorii agricoli un rol important la practicarea activităţilor agricole o are analiza eficienţei economice și nivelului de rentabilitate, unde s-a analizat și s-a comparat rezultatele economice pentru aceste trei tehnologii descrise anterior.Analiza comparativă a datelor bugetelor economice de cultivare a porumbului pentru cele patru scheme de erbicidare la cultivarea porumbului demonstrează, că rentabilitatea nu diferă esenţial și variază de la 52.6% - 57.1%, unde costul unitar a fost estimat la o producţie medie de 8.5 t/ha și variază în limitele de 1.59-1.64 lei /kg de porumb. Preţul mediu de comercializare a porumbului a fost estimat la 2.5 lei / kg într-un an cu condiţii obișnuite.În Republica Moldova cultura porumbului prezintă o rentabilitate economică sporită în comparaţie cu celelalte culturi cerealiere și de câmp. Mărirea suprafeţelor în cadrul asolamentelor reprezintă un factor negativ, deoarece este o cultură tehnică pretenţioasă și totodată este un premergător mediu pentru alte culturi.

În baza cercetărilor efectuate de autori, au fost elucidate următoarele concluzii de bază necesare de implementat pentru dezvoltarea durabilă a ramurii porumbului în Moldova și anume:

Se recomandă cercetări știinţifice și aplicative, cu scopul identificării a unor noi hibrizi de porumb rezistenţi la secetă, care pierd repede din umiditate și totodată îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare existente.
Implementarea unor tehnologii moderne bazate pe măsuri de conservare a solului și biodiversităţii, orientate la reducerea riscurilor în condiţii de rezilienţă climaterică.
Asigurarea utilizării capacităţilor locale pentru prelucrarea boabelor de porumb, care sunt suficiente și care vor contribui la dezvoltarea lanţurilor valorice pentru crearea valorii adăugate locale.
Reducerea exportului de porumb ca materie primă și totodată sporirea exportului produselor derivate procesării, factori care vor contribui la crearea de valori adăugate în ţară.
Cooperarea antreprenorilor din sector privind consolidarea loturilor, ceea ce va asigura accesul la o piaţă mult mai avantajoasă cu preţuri competitive.
Încheierea parteneriatelor publice-private între Instituţiile Știinţifico-Practice (Amelioratori) și Întreprinderi agricole producătoare de seminţe de porumb.
Revenirea la obligativitatea menţinerii, în cadrul întreprinderilor agricole a cărţii câmpurilor, în conformitate cu prevederile Reglementării tehnice „Măsurile de protecţie a solului în cadrul practicilor agricole”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr. 1157/2008.
Crearea mediului aplicativ pentru posibilitatea acordării suportului financiar pentru producătorii agricoli sub formă de plată directă la unitate de suprafaţă, prin diferite scheme de aplicare și în conformitate cu politicile statului.

Toate aceste măsuri sunt menite să asigure o dezvoltare sustenabilă a ramurii porumbului și va permite de a spori esenţial profitabilitatea ei.

Andrei ZBANCĂ, dr., conferenţiar universitar, UASM
Ghenadie NEGRITU, dr., conferenţiar universitar UASM

⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!