Anul agricol 2025 a adus provocări pentru aproape toate ramurile sectorului — de la legumicultură și apicultură până la viticultură, cereale și procesarea produselor de origine animală. Ploile neregulate, seceta persistentă, costurile ridicate și piețele tot mai imprevizibile au pus presiune pe producători, care au intrat în acest sezon cu așteptări mari, dar au fost nevoiți să gestioneze pierderi, blocaje și decizii dificile. În ciuda unui context complicat, asociațiile de profil vorbesc despre adaptare, soluții și direcțiile pe care le consideră esențiale pentru 2026. Prezentăm, pe rând, vocea fiecărei asociații — cu bilanțul lor, dificultățile întâlnite și recomandările pentru un sector agricol care are nevoie de stabilitate și viziune.
Asociația Pomușoarele Moldovei
Producătorii de pomușoare au avut un an marcat de provocări climatice, însă, în mod surprinzător, fără pierderi catastrofale. Președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei”, Aneta Ganenco, spune că înghețurile din primăvară au afectat majoritatea plantațiilor, însă prețurile mai înalte au compensat parțial cantitățile reduse.
„Plantațiile erau în fenofază, iar aceste răciri nestandard au redus potențialul de fructificare. Chiar dacă zmeurul și murul nu erau încă înflorite, plantele erau în creștere, iar înghețurile au afectat dezvoltarea lor”, precizează ea. Doar căpșunile cultivate în sere și tuneluri au fost protejate.
Reducerea cantității de fructe a dus la o creștere naturală a prețurilor:„Fructele au fost mai puține, iar prin legea pieței, prețurile au fost mai mari. Nu din cauza importurilor, cum s-a întâmplat în alți ani, ci pur și simplu pentru că exista mai puțin produs”.
Aceste prețuri mai ridicate au compensat pierderile, astfel încât mulți fermieri au reușit să mențină niveluri similare de venit față de anul precedent.
Un aspect pozitiv al anului 2025 este fructificarea primelor plantații moderne de zmeur cultivate pe substrat, în ghivece, cu irigare și în spații protejate: „Se cultivă soiuri noi, inclusiv soiuri remontante, care fructifică de două ori pe an. Și în prezent avem în supermarketuri zmeură autohtonă de toamnă”, spune președinta Asociației.
Date exacte privind exporturile nu există, pentru că acestea nu se realizează printr-un mecanism centralizat. Totuși, tendința este clară: „Intermediarii străini s-au mobilizat imediat în primăvară și au venit în Moldova. Și în Polonia, și în Ucraina, și în Serbia au fost înghețuri, iar ei trebuiau să-și respecte contractele din spațiul european. Prin urmare, fermierii moldoveni au vândut ușor, de multe ori chiar „din câmp”, fără dificultăți de realizare.
Potrivit Anetei Ganenco, accesul la raft este în prezent mai simplu decât în anii trecuți:
„Nu mai vorbim despre practicile comerciale neloiale de altădată. Anul acesta, din cauza cantităților mici, rețelele căutau activ fermieri. Metro, Nr.1, Linella – toate au apelat la producători locali. Sunt fermieri care au contracte stabile, deja familiarizați cu cerințele de calitate și timpii de livrare impuși de retaileri”.
Recomandări pentru 2025: investiții în protecție și tehnologie
Pentru anul următor, președinta Asociației subliniază necesitatea unor investiții orientate spre reducerea riscurilor climatice:
- Cultivarea în spații protejate
„Este absolut necesar ca investițiile în pomușoare să fie protejate. Schimbările climatice devin tot mai dure”. - Irigare modernă și cultivarea pe substrat
„Substratul reduce bolile și dăunătorii, scăzând cheltuielile pentru tratamentele”. - Depozitare în atmosferă modificată
„Zmeura rezistă doar aproximativ 7 zile în camion frigorific, dar cu tehnologiile noi putem extinde termenul până la o lună”.
Această prelungire ar permite menținerea fructelor autohtone pe raft într-o perioadă mai lungă, reducând golurile din piață.
