În vară, când inflaţia alimentară era de neoprit, când cerealele erau atât de scumpe că se vorbea de o criză alimentară mondială, când câmpurile statelor est-europene erau pârjolite de secetă şi unele guverne impuneau restricţii la exporturile de grâu pentru a evita penuriile, toată lumea se ruga ca grâul ieftin ucrainean să vină cât mai repede. Acesta a venit, şi este mai ieftin decât cel al producătorilor locali, care se plâng că le este greu şi că nu au cui să mai vândă. De pe lanţul slăbiciunilor nu puteau lipsi speculatorii.
În Polonia, luna februarie a început cu proteste ale fermierilor împotriva importurilor de grâu ieftin ucrainean. Ei au blocat drumuri chiar în apropiere de graniţa cu Ucraina acuzând că cerearele, în loc să-şi continue drumul spre pieţele internaţionale, saturează piaţa poloneză şi trag preţurile prea mult în jos. Unii dau vina pe speculatori, care caută să se îmbogăţească. Unii spun că grâul ucrainean este mai ieftin pentru că nu trebuie să respecte standardele impuse în Polonia, scrie Ziarul Financiar.
În Ungaria, producătorii de cereale sunt la fel de nemulţumiţi, acolo ei punând în discuţie şi calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene şi chiar toxicitatea acestora. Ei au fost nemulţumiţi şi anul trecut când, pentru că Ucraina nu putea exporta, preţurile au sărit în aer, iar guvernul de la Budapesta a impus restricţii de export pentru a preveni penurii. Lumea întreagă se temea atunci de o criză de alimente.
Acum preţurile grâului sunt în scădere şi nu doar în Europa de Est ci în toată lumea, retrăgându-se la cotele de dinainte de război. Dar piaţa actuală este caracterizată de o volatilitate crescută, dată de impunerea şi ridicarea restricţiilor de export, de producţii bune în unele ţări sau de avertismente legate de secetă, de vreme rea, de calamităţi naturale în diferite părţi ale lumii şi de incertitudinile create de războiul din Ucraina.
