Agricultura nu este în general cunoscută ca fiind o profesie profitabilă. Cu toate acestea, terenurile agricole sunt căutate ca un depozit de bogăție în vremuri grele, scrie Financial Times.
Investițiile au crescut brusc după criza financiară și de când a lovit pandemia. Managerii de active o văd ca pe o acoperire împotriva inflației care diversifică un portofoliu și produce randamente constante. Dar reputația terenului agricol ca refugiu sigur ar putea fi contestată de un climat în schimbare.
Terenurile agricole sunt deocamdată o clasă de active de nișă. În SUA, acestea reprezintă cel mult 3% din totalul deținerilor investitorilor instituționali. Totuși, se înregistrează o creștere rapidă: valoarea deținerilor de terenuri agricole din SUA ale grupurilor de investiții s-a dublat, ajungând la 16,6 miliarde de dolari în cei trei ani până în 2023.
Împreună cu cele din Australia și Brazilia, valorile terenurilor agricole din SUA au înregistrat performanțe superioare în ultima perioadă, potrivit Savills. Câștigurile la nivel global sunt în medie de aproximativ 10% pe an.
Valoarea terenurilor agricole din SUA este legată în mare măsură de prețurile materiilor prime, potrivit Knight Frank. Pe alte piețe, intră în joc factori diferiți. În Marea Britanie, de exemplu, normele fiscale și regimul de subvenții sunt importante. Loturile mari de terenuri intră rar pe piață. O tranzacție de asociere în participațiune de 260 de milioane de lire sterline, care a avut loc în martie, a fost o raritate. Tranzacția, care a implicat 8.500 de hectare de teren, a reprezentat prima investiție în terenuri agricole pentru Royal London Asset Management. În ceea ce privește viitorul acestor active, managerul fondului susține că o mai mare utilizare a tehnicilor „regenerative” poate reduce impactul agriculturii asupra mediului. Unele tehnici îmbunătățesc atât fertilitatea solului, cât și capacitatea acestuia de a sechestra carbonul.
Pentru a susține populația în creștere și nevoile energetice (multe terenuri sunt reîmpădurite sau acoperite cu panouri solare), conform unor estimări, terenurile agricole vor trebui să își mărească producția cu 50% până în 2050.
La prima vedere, o productivitate crescută ar trebui să se traducă prin creșterea valorii terenurilor. Dar acest lucru nu este sigur. Economistul american Robert Shiller, care a câștigat Premiul Nobel în 2013 pentru activitatea sa privind prețurile activelor, a susținut că inovațiile, cum ar fi carnea produsă în laborator din celule stem, ar putea duce la scăderea prețurilor terenurilor în următorul secol. Există precedente. Atât în SUA, cât și în Regatul Unit, valoarea terenurilor agricole a scăzut cu un sfert în anii 1980.
Din ce în ce mai mult, investitorii vor trebui să țină cont de schimbările climatice. Inundațiile, secetele și temperaturile mai ridicate ar putea face ca unele terenuri să devină improprii pentru agricultură, deschizând în același timp noi oportunități în alte părți. Regiunea viticolă din Marea Britanie, care se dezvoltă rapid, este un exemplu în acest sens.
