Parlamentul European (PE) a decis marţi prin vot să includă domeniul nuclear printre tehnologiile verzi de susţinut în vederea asigurării competitivităţii şi suveranităţii Uniunii Europene (UE) împotriva Chinei şi Statelor Unite, o victorie politică şi simbolică importantă a acestui sector în plină refacere.
Textul, care prezintă o listă a tehnologiilor cu „zero emisii” de gaze cu efect de seră constituie poziţia eurodeputaţilor asupra unui proiect al unui regulament care vizeză să apere producţia energiei prin tehnologii fără emisii de carbon în UE. El stabileşte pentru 2030 obiectivul producerii pe teritoriul european a 40% dintre nevoile UE.
UE preconizează în principal să ofere companiilor care dezvoltă și implementează tehnologii energetice verzi relaxări în reglementări. Pe fond, acest text nu este crucial pentru industria nucleară - amplu reglementată la nivel naţional -, dar marchează o victorie politică şi simbolică importantă.
„Mă bucur că am putut integra domeniul nuclear la acelaşi nivel ca energiile regenerabile în tehnologiile cu emisii nete zero. Toate aceste surse de producţie de energie sunt indispensabile decarbonizării economiei noastre”, a salutat decizia eurodeputatul Christophe Grudler de la grupul Renew Europe.
Ce urmează pentru planul PE privind energia nucleară
Această propunere urmează să fie negociată între statele membre. Ele urmează să-şi adopte propria poziţie în curând şi ar putea pleda în favoarea includerii domeniului nuclear între tehnologiile-cheie ale tranziţiei energetice, alături de panourile solare, turbinele eoliene, bateriile sau pompele de căldură.
UE urmează să ofere o susţinere la nivel de reglementări acestor industrii, în vederea atingerii neutralităţii din punct de vedere al carbonului în 2050, dar şi în vederea construirii suveranităţii energetice europene.
Proiectul iniţial de „Regulament al unei industrii cu zero emisii” de gaze cu efect de seră - prezentat la 16 martie - cita energia nucleară între mijloacele de decarbonizare a economiei - o primă victorie a Franţei şi altor aproximativ zece state membre ca Olanda, Suedia, Polonia și România, care mizează pe această tehnologie.
Însă, în practică, erau vizate doar viitoare reactoare nucleare - de generaţia a patra - şi reactoare nucleare mici, modulare, aflate de asemenea în curs de dezvoltare. Esenţialul ajutoarelor era rezervat unei liste restrânse de tehnologii - denumite „strategice” - din care energia nucleară era exclusă.
Eurodeputaţii au lăsat statelor membre opțiunea de a alege tehnologiile cu „emisie zero” pe care vor să le favorizeze de pe o listă mai mare. Planul prevede atât o simplificare şi o accelerare a procedurilor şi acordării de permise tuturor unităţilor industriale, cât şi facilităţi de finanţare.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
