Seceta afectează tot mai mult plantațiile viticole, iar deficitul de apă este însoțit de o umiditate atmosferică mult sub valorile normale. Potrivit lui Sergiu Tutovan, doctor în științe agricole, în plantațiile neirigate, creșterea boabelor de strugure s-a oprit, iar în cele irigate, ritmul de dezvoltare depinde direct de posibilitatea de a asigura apa necesară.
Potrivit acestuia, evoluția sezonului este mai dificilă decât se estima la început.
„Părerea mea subiectivă este că nu merge așa de bine cum credeam chiar și eu la început de sezon, mai ales din cauza secetei. Arșița își spune cuvântul și se simte în vii, se simte peste tot. Acum temperaturile parcă sunt mai joase și se anunță ploi. Să vedem cât vor veni ele cantitativ și cum vor cădea. Dar fără ploi n-o să iei nimic bun”, a menționat Tutovan.
Pe lângă seceta pedologică, în plantații se resimte puternic și seceta atmosferică. Potrivit lui Sergiu Tutovan, umiditatea relativă a aerului este în jur de 30%, în timp ce nivelul considerat normal ar fi de aproximativ 50–60%. În aceste condiții, transpirația și evaporarea se intensifică, iar plantele sunt supuse unui stres suplimentar.
Starea fitosanitară este bună
În ceea ce privește starea fitosanitară a viilor, specialistul spune că situația este bună în plantațiile în care tratamentele au fost efectuate corect și la timp. Totuși, producătorii așteaptă ploile, care sunt importante pentru evoluția culturilor.
Sergiu Tutovan afirmă că deficitul de apă este mai vizibil, în special, în plantațiile supraîncărcate cu roadă. Tutovan explică faptul că producătorii sunt puși în situația de a păstra mai multă roadă pentru a putea obține un venit suficient.
„Deficitul de apă se manifestă, de multe ori, în plantațiile care au fost supraîncărcate cu roade. Dar, ca să câștige ceva, producătorii noștri sunt nevoiți să lase puțin mai mult. Dacă vor lăsa mai puțin, nu va fi nimic. S-au scumpit toate inputurile și motorina din agricultură, de aceea producătorii nu prea au altă soluție decât să lase mai mult decât poate planta să ducă”, a spus acesta.
Protejarea viilor prin metode eficiente
În cazul dăunătorilor, Tutovan insistă asupra măsurilor de profilaxie. Plantațiile și terenurile din apropiere trebuie întreținute, deoarece buruienile, pârloagele și viile neîngrijite pot deveni surse pentru menținerea și răspândirea populațiilor de dăunători.
Tratamentele trebuie efectuate cu insecticide omologate și, pe cât posibil, cu produse cu spectru îngust, destinate unui anumit dăunător. Astfel poate fi protejată fauna utilă din plantații – inclusiv prădători naturali precum păianjenii, călugărițele și crisopidele.
„Când folosim preparate cu spectru larg, nimicim tot – și ce este bun, și ce este rău. Noi promovăm de mult ideea că trebuie să trecem de la combaterea și nimicirea buruienilor, dăunătorilor și bolilor la controlul acestora”, a explicat Tutovan.
Potrivit acestuia, intervenția împotriva dăunătorilor trebuie făcută atunci când este depășit Pragul Economic de Dăunare (PED). Dacă numărul insectelor nu este suficient de mare pentru a provoca pierderi care să justifice costul tratamentului, intervenția poate fi nu doar inutilă, ci și dăunătoare pentru ecosistemul plantației.
În cazul bolilor, strategia este diferită: tratamentele trebuie făcute preventiv, iar lucrările în verde trebuie efectuate la timp și calitativ, în special cele care contribuie la iluminarea și aerisirea butucului.
Noi dăunători, favorizați de schimbările climatice
Un motiv de îngrijorare pentru viitor este și apariția unor dăunători care se răspândesc tot mai mult. Sergiu Tutovan menționează ploșnița marmorată, cunoscută și drept gândacul puturos marmorat (Halyomorpha halys), care este deja prezentă în Republica Moldova.
„Am văzut-o și la noi în vii. Până când nu provoacă daune mari, dar am văzut și urme de dăunare și am văzut și ponte, adică depuneri de ouă. Cred că nu este departe momentul când și la noi vor fi daune mari, așa cum sunt în Ucraina”, a avertizat specialistul.
În sudul Ucrainei, în zona Izmail, Reni și Bolgrad, insecta provoacă deja probleme, iar distanța redusă față de Republica Moldova favorizează riscul de extindere.
Sergiu Tutovan atrage atenția că schimbările climatice modifică inclusiv comportamentul și răspândirea insectelor. Unele specii care anterior nu reprezentau un pericol major pentru agricultură pot deveni dăunători importanți.
„Se schimbă clima, se schimbă condițiile, se schimbă mulți factori. Unele insecte care cândva erau doar de fond și nu făceau mare rău acum încep să domine segmentul dăunătorilor”, a punctat Sergiu Tutovan.
În același timp, utilizarea nejustificată și repetată a produselor fitosanitare poate favoriza apariția rezistenței dăunătorilor. De aceea, alegerea tratamentelor trebuie făcută rațional, cu respectarea produselor omologate, a dozelor și a momentului de aplicare.
