În prezent, materia primă pentru industria lactatelor este asigurată în mare parte de gospodăriile casnice, ferme mici și o cotă de 5000 tone de import pentru laptele brut pentru că fermele de altădată, de pe timpurile fostei Uniuni Sovietice, care existau în majoritatea localităţilor rurale din ţară, nu mai sunt. Ca și alte domenii ale agriculturii, sectorul producţiei de lapte este subdezvoltat, dominat de gospodării care produc mai mult pentru consumul propriu şi care vând surplusul de lapte centrelor de colectare sau în pieţile agroalimentare din ţară. Am discutat cu Carolina Linte, director executiv al Asociaţiei „Lapte” Producătorilor și Procesatorilor de Lapte, care ne-a radiografiat în totalitate situaţia sectorului.
Care sunt necesităţile primordiale ale sectorului zootehnic din Moldova?
Din păcate avem o situaţie moștenită în urma privatizării, când fermele au fost limitate în proprietate de suprafețele de pământ, dar pentru sectorul de creștere a bovinelor fie pentru lapte, fie pentru carne, este important să fie asigurată materia primă, cel puţin de la un hectar sau două, în funcţie de regiune pentru ca să se asigure pregătirea furajelor, iar cei care au devenit proprietari peste noapte sau deţinători de terenuri arabile nu-și mai doresc investiţii pe termen lung în domeniul dat. Suntem într-o tendinţă de descreștere în fiecare an, la numărul de capete de animale, dar și la productivitate per cap de animal. Desigur noi putem extinde numărul de animale, să subvenţionăm acest aspect, printr-un program special mai intensiv necesar mai ales la debutul afacerii, dar dacă vom avea o productivitate cum este în prezent de 3656 kg litri per cap de animal, nu vom obţine profitabilitate. Chiar dacă vom finanţa acest sector, consider că fără tehnologii moderne, nu vom stimula dezvoltarea afacerile noi lansate, care vor falimenta, nu vor supravieţui și vom descuraja și mai mult investiţiile în sectorul zootehnic. Cred că este necesară aplicarea tehnologiilor moderne și a cunoștinţelor pe domeniile selecţiei și hranei pentru animale, activitate în care se cere a fi implicat nu numai fermierul, dar și instituţiile statului care se ocupă de zootehnie. Consider că partea știinţifică trebuie asigurată din partea statului, direcţiile agricole din cadrul primăriilor sau cum era pe vremuri AXA care deţinea specialiști în domeniu, pentru că fermierul iniţiază afacerea, dar el are nevoie de cunoștinţe, instruiri care să îi asigure prosperitatea afacerii. În prezent, iniţierea afacerii este dificilă, din motiv că fermierul nu are surse financiare, iar condiţiile de creditare și gajare înaintate de băncile comerciale, sunt aproape inadmisibile pentru lansarea unei afaceri în domeniu dat.
Dacă ar fi să ne comunicaţi raportând cantitativ, care este situaţia din sectorul zootehnic în prezent?
În decembrie 2020 am înaintat o scrisoare către ANSA, care în baza legii Nr.231 din 2006 deţine registrul de evidenţă a animalelor și am obţinut datele efectivului de bovine pentru lapte întreţinute în exploataţii autorizate și am constatat că avem 12 mii de capete, ceea ce reprezintă o cifră foarte mică, iar efectivul de bovine pentru lapte în gospodării casnice sunt 76 de mii. Actualizată informaţia, astăzi avem 14 mii de capete întreţinute în ferme sau exploataţii autorizate de ANSA și circa 71 de mii de capete în gospodăriile populaţiei. Ceea ce vedem pe site-ul statistica.gov.md nu prea corespunde cu realitatea, pentru că gospodăriile ţărănești care deţin de la 3-4 până la 21 de capete, oferă datele numai o dată pe an, prin urmare datele pentru 2021 vor fi actualizate abia în primul trimestru al anului 2022. Prin urmare, ANSA ar fi cazul să plaseze pe pagina oficială a instituţiei numărul de ferme sau întreprinderi autorizate, lucru care din păcate este mereu în curs de discuţie, dar nu este realizat nici până astăzi. Acest detaliu este important nu doar pentru noi, Asociaţiile pentru a asigura evidenţa, trasabilitatea, sănătatea și bunăstarea animalelor, dar și pentru donatorii care vor să vadă ce are Republica Moldova pentru creșterea și dezvoltarea sectorului zootehnie, care este numărul oficial real de capete de animale, confirmat de autoritatea competenta ANSA.
Deşi suntem o ţară agrară, totuşi importurile de produse lactate, cât și de materie primă, în fiecare an cresc...
La capitolul ce ţine de materie primă, pot să vă spun că se achiziţionează orice litru de lapte destinat comercializării și foarte mult, într-adevăr se importă. În sectorul privat, o bună parte din laptele colectat este procesat pentru produsele de consum curent (acidolactice), o parte este comercializat la preţuri nu prea rentabile. Pot să vă spun că toţi procesatorii sunt obligaţi să caute lapte prin satele din Moldova, achiziţionat prin punctele de colectare care sunt organizate o parte chiar de întreprinderile de procesare, o parte de intermediari, iar o parte se găsesc în localitatea, în care există gospodării unde se cresc bovine pentru lapte. Recent am discutat cu toţi directorii instituţiilor de achiziţie a laptelui, care mi-au comunicat că în 2020 preţul laptelui la ferme varia de la 5 lei la 6,50lei fără TVA, la care se mai adaugă 8%, la gospodăriile oamenilor era 4, 25 – 4,75 lei. În acest an avem o majorare, la ferme avem 6 – 6,80 lei, iar la gospodării preţul a crescut între 4,75 – 5,00 lei. Preţul a crescut în felul acesta cu 5%, cu o productivitate per cap de animal 3675 de litri, ceea ce reprezintă destul de puţin faţă de productivitatea din ţările vecine, unde aceasta este de 7-9 tone de lapte per animal. Prin urmare, produsele noastre oricum nu vor fi competitive oricât de mult procesatorul nu ar ridica preţul la lapte, pe care chiar nu îl poate majora mult, în raport cu competitivitatea importurilor masive care există în prezent. Cota de produse lactate importate, care în 2019 a fost majorată, constituie 2 mii de tone, fără taxe, anterior, primii cinci ani a fost 1,5 mii. Practic cantitatea menţionată de produse lactate este importată și comercializată de către reţelele comerciale, inclusiv și de procesatori, până în lunile martie-aprilie. În rest, avem importurile din ţările vecine, Ucraina, Belorus fără nicio taxă, ceea ce vine din UE taxe în diminuare pentru unele grupe de produse lactate, după ce se finisează cantitatea respectivă, se importă cu taxa de 10-15% în funcţie de produsul lactat, de exemplu laptele praf are taxa de 10%, pe când la frișcă concentrată sau lapte UHT aceasta este de 15%.
Producem produse gustoase și conform datelor statistice, cantitativ mai mult, dar acestea rămân în ţară sau totuși sunt și exportate? Recent UE a dat undă verde pentru exportul unor produse lactate din Moldova, care anume?
Un exportator mare de produse lactate este Fabrica de la Soroca, care exportă în Federaţia Rusă și ţările CSI, în special cașcaval. Mai avem un produs exportat, însă catalogat ca produs pe bază de lapte, adică îngheţata, exportată în ţările Golfului Persic, dar pentru că nu avem un traseu direct prin UE, ci prin Ucraina, dar si din cauza impactului COVID 19, exportul a fost în descreștere atât anul trecut, cât și în 2021. Așa este, volumul produselor autohtone este în creștere cu 2, 3%, o cifră nesemnificativă, fiind vorba despre produsele procesate, care din cauza pandemiei au fost consumate mai puţin în instituţiile școlare, nu au fost organizate licitaţiile de achiziţie, prin urmare s-a obţinut această majorare, care chiar nu este atât de mare. Din păcate noi nu suntem producători de produse cu valoare adăugată cum ar fi cașcavalul, suntem producători de produse acido-lactice la care profitul este foarte mic, în jur de 4-5 %, practic sectorul se dezvoltă datorită faptului că are loc schimbul permanent. Dacă este să analizăm pe consumul per cap de locuitor, vom observa că acesta nu este în creștere, fiind stabil ani la rând între 190 -196 kg, raportat la numărul de populaţie, ne dăm seama că industria de procesare sau consumul de produse lactate va avea un declin dacă nu vom substitui importurile prin diversificarea portofoliilor procesatorilor din ţară. Consumatorii vor căuta produsele din import, pentru că sunt mai competitive la preţ, etichetare și termenul de valabilitate. Noi în Asociaţie, am alcătuit o listă de produse autohtone care conform Legii Nr. 225/2021 Modificări la Legea 231/2010 privind comerţul intern trebuie să fie plasate pe raft nu mai puţin din 50% produse locale și din datele pe care le-am obţinut de la statistică pentru anii 2018-2020, avem o descrește a consumului de lapte curent, stabil rămâne consumul de brânză proaspătă și de unt, și în puţină creștere sunt produsele fermentate, chefir, smântână, brânzeturile și cașcavalurile. În cifre ar însemna că în 2018 am avut un consum de cașcaval de 1983 tone, în 2020 – 2290 tone, altfel spus cresc preferinţele consumatorului pentru produsul local, deși noi întotdeauna am avut un import masiv din Ucraina, circa 40% din cașcavaluri, unde există și falsificări sau confuzii cu denumirea comercială pentru produsele lactate cum ar fi „produs de cașcaval”, în care grăsimile lactice sunt substituite cu cele de origine vegetală sau combinaţie de grăsimi alimentare.
Care produse lactate din Moldova ajung deja în magazinele din UE?
Într-adevăr în acest an, Moldova a fost listată pentru exportul de produse lactate. Avem un regulament european Nr.605 din 2010 în anexă, coloniţa 3(C), (A;B) primele două se referă la produsele care trec printr-un singur proces de pasteurizare. A treia categorie se referă la produsele pentru care se aplică un proces tehnologic cu dublă pasteurizare, ce permite obţinerea unui produs sigur, din punct de vedere microbiologic. Și în această categorie se află laptele UHT, acestuia se aplică o temperatură de 146 grade și în câteva ore este răcit la temperatura de 20 de grade, este vorba de laptele degresat și deshidratat, laptele praf care trece prin pasteurizare și deshidratare, dar și laptele concentrat, căruia i se aplică un proces tehnologic mai sofisticat sterilizarea , fiind foarte sigur. Prin urmare, Moldova a obţinut dreptul de a exporta produse pe bază de produse lactate din coloniţa (C), îngheţata, cât și produsele de panificaţie care utilizează laptele praf sau laptele concentrat, în prepararea unor game de produse de panificaţie. Oricum este un pas major pentru sector, din motiv că evaluarea agenţiei autorităţii competente sau listarea ţării demonstrează că a fost evaluată autoritatea competentă ANSA, dar și laboratorul CRDV care poartă responsabilitatea pentru siguranţa și trasabilitatea produselor alimentare. După listarea ţării, etapa a doua presupune să fie autorizată întreprinderea care are capacitatea de export a produselor din anexa menţionată, în cazul nostru fiind îngheţata și produsele de panificaţie. Sperăm că până la finele acestui an vom avea cel puţin două-trei întreprinderi autorizate pentru exportul produselor în UE.
Ce perspective există pentru producătorii din sectorul zootehnic în privinţa dezvoltării afacerii cu suportul financiar internaţional?
Am avut discuţii în 2019 cu cei de la MADRM, care elaborează politici și este garantul implementării lor cu reprezentanţii de la Banca Mondială, la care în baza unor studii, inclusiv studiul realizat în colaborare cu Agenţia de Investiţii, am demonstrat că este stringent necesar ca domeniul de zootehnie, sectorul primar să deţină o linie de creditare sub garanţia statului pentru a dezvolta până la cel puţin 50% din consumul produselor lactate, să fie asigurat de piaţa internă. Am calculat că ar fi necesar să fie produse 164 mii de tone de lapte brut materie primă pentru produsele lactate pentru consumul local, fără export. Programul respectiv se presupunea să fie accesat direct de fermieri, plus pentru componenta știinţifică să fie atras mediul academic pentru a moderniza sectorul zootehnic din Moldova. Am prezentat și modele de planuri de afaceri în baza cărora să se poată obţine aceste creditări pentru înfiinţarea afacerii. Des se face referire la fondul se subvenţionare, dar acesta este utilizat post-investiţie și discutând cu membrii din asociaţia noastră, am înţeles că procedura este de lungă durată pentru că dacă fermierul aplică și depune dosarul la sfârșitul lunii octombrie, abia la sfârșitul anului viitor obţine subvenţia, astfel el nu reușește să mai reinvestească banii în dezvoltarea afacerii. Este important să se atragă atenţie în cazul dacă vom reveni la discuţii cu donatorii, Ministerul de Finanţe și MAIA, pentru aceste 35 milioane de dolari calculate, consider că neapărat trebuie să fie accentuată profitabilitatea afacerii și cantitatea de lapte obţinută , productivitatea animalelor. Noi vom stimula lansarea afacerilor datorită acestor bani, vom înainta demersul nostru către legislativ și conducerea MAIA, dar și Ministerul Finanţelor să fie reluată discuţia cu Banca Mondială.
Care este relaţia dintre asociaţiile producătorilor de produse lactate și ANSA, una de cooperare sau de supunere unor măsuri impuse uneori (ne)justificat?
Am preluat bunele practici de monitorizare și testare a conformităţii produselor alimentare de la UE, având în spate un istoric diametral opus din URSS, sistem sovietic, care mai mult era bazat pe testarea produsului finit decât pe testarea produselor de la furcă la furculiţă. Trebuie să pornim cu testarea furajelor pentru animale, pentru a avea siguranţa produsului, adică hrana animalelor, sănătatea lor, verificarea reziduurilor de uz farmaceutic în producerea materiei prime, fie lapte sau carne de orice specie, procesul tehnologic aplicat să fie la un nivel foarte înalt – igiena , sanitaţia la producere și atunci avem garanţia că obţinem un produs sigur, inofensiv și calitativ, destinat atât pentru consumatorul local, cât și cu destinaţie de export. Și pentru noi este greu, dar și pentru ANSA credem că este complicat uneori, să se alinieze și să implementeze tot ce este necesar când vorbim la cerinţele fitosanitare și sanitar-veterinare. Avem mult de lucru la acest capitol, pentru că ANSA a plasat pe pagina oficială Rapoartele cu privire la monitorizarea siguranţei alimentare, cu un număr de 740 de teste, ceea ce este foarte puţin, pentru că în Regulamentul 853/2004 UE sau Hotărârea de Guvern 435/2010 transpusă în legislaţia naţională, se prevede ca testul la numărul total de germeni și de celule somatice să fie făcut de două ori pe lună la fiecare exploataţie autorizată, costurile pentru aceste teste se estimează la circa 2500/lună de lei. În mare parte, fermele autorizate nu fac aceste teste, nici gospodăriile casnice și într-un număr foarte limitat Autoritatea competentă. Iar pentru că noi avem un deficit de lapte pe teritoriul ţării, laptele este achiziţionat, procesatorul fiind nevoit reieșind din calitatea laptelui achiziţionat să aplice mai multe acţiuni și procese cum ar fi filtrarea, bactofugarea, pasteurizarea laptelui, să asigure siguranţa produselor plasate pe raft. Acestea sunt sigure, însă toate etapele menţionate generează costuri pornind de la colectare, dotarea și amenajarea punctelor de colectare /testare transportarea, răcirea, păstrarea, filtrarea, bactofugarea, pasteurizarea laptelui, în condiţiile de insuficienţă de materie primă, și cantitativ, și calitativ. ANSA ar trebui să ofere măsuri de corecţie pentru exploataţiile autorizate, gospodăriile casnice, nu închiderea acestora, medicul sanitar trebuie să ofere soluţii, nu să persecute producătorii și crescătorii de animale. Sper că modificările la Hotărârea Guvernului Nr.600 cu privire la managementul ANSA, unde se presupune că vor fi angajaţi peste 200 de medici veterinari, care vor ajuta fermierii să asigure condiţii sanitare necesare pentru a obţine un produs sigur, va schimba situaţia în bine din sectorul zootehnic.
În acest an, avem o prognoză că recolta de cereale este îmbelșugată spre deosebire de anul trecut, posibil că acest lucru va fi un real ajutor pentru sectorul zootehnic?
Așa este, rezultatele recoltei din acest sunt îmbucurătoare. Impactul secetei 2019-2020 a fost grav, nu știu cum s-au descurcat pentru că raţia alimentară a unui animal este de 3-4 kg de porumb, noi cunoaștem că preţul porumbului a crescut de la 3,80 lei și a ajuns 5,50 în prezent, însă porumbul asigură cantitatea de grăsimi în lapte, preţul acestuia este mai mare dacă avem baza de 3,5 %, astfel fermierii au avut pierderi foarte mari neavând suport din partea statului. Datorită unei recolte bogate în acest an, sperăm că se va micșora abatorizarea și va fi în creștere nu numai numărul animalelor, dar productivitatea, calitatea laptelui va fi mai bună. Dacă preţul la furaje va fi mai mic în acest an, raţia alimentară va fi mai diversă și astfel vom obţine un lapte mai calitativ, cu un procent de grăsimi mai mare și preţul per litru tot mai mare. Vom adresa o scrisoare către Guvern și vom solicita să fie subvenţionat și laptele în dependenţă de indicatorii de calitate, ca să avem o creștere la productivitate, cantitativ, dar și calitativ.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
