Procesul de recoltare a sfeclei de zahăr este în toi în mai multe raioane. După ce primăvara cultura a fost grav afectată de înghețuri și în jur de 70% din terenuri au fost reînsămânțate, agricultorii speră că roada va fi cât de cât bună. Nicolae Ciubuc, reprezentantul celei mai mari companii producătoare de zahăr, ne-a comunicat că s-a reușit recoltarea la doar 17-20% din suprafața semănată cu sfeclă de zahăr, productivitatea medie fiind de 35-37 tone per hectar. Este prea devreme pentru a stabili prognoza recoltei din acest an, dar cert este că producătorii depun eforturi pentru ca în fabricile de zahăr să ajungă numai materie primă de calitate.
Unii producători de sfeclă au fost nevoiți să recurgă la semănarea repetată în urma înghețurilor din aprilie și astfel au suportat costuri suplimentare. Valoarea totală a investițiilor în semănarea sfeclei de zahăr a depășit 450 milioane de lei. Prin urmare, agricultorii își pun speranța într-o recoltă bogată.
„Acele două valuri succesive de înghețuri târzii de primăvară, din aprilie pot fi considerate cele mai severe din ultimele trei decenii. Noi avem un parteneriat cu fermieri din raioanele Fălești, Florești, Glodeni, Rîșcani, Drochia, Soroca, Dondușeni, Ocnița și Edineț, zone cheie pentru industria zahărului din țară. În acest an, au existat suprafețe care au fost afectate în proproție de 90%, dar în unele raioane doar 35-40%. Oricum majoritatea au fost nevoiți să investească din nou pentru a semăna acele suprafețe afectate. Din suprafață de 7.388 hectare de sfeclă de zahăr, 5.400 de hectare au fost compromise. Ulterior, 5.205 hectare au fost resemănate cu sfeclă de zahăr, iar alte 228 de hectare au fost utilizate pentru culturi alternative. Deocamdată avem recolta medie de 35-37 tone per hectar, căci luna august nu a fost generoasă în ploi, iar căldurile au redus productivitatea culturii. Pe anumite porțiuni, chiar a fost înregistrat și regres. Noi vedem printr-o monitorizare atentă dezvoltărea culturii și nivelului de umiditate din sol, dar și cât crește rădăcina sfeclei zilnic. Și în luna septembrie, am avut două săptămâni de stagnare și de regres, dar nivelul de zahăr al rădăcinoaselor este de 17 -18 %. Căldurile au stimulat creșterea nivelului, însă ploile îl scad câte un procent”, ne-a explicat Nicolae Ciubuc.
Reprezentantul celui mai mare producător de zahăr din țară a menționat că, după ce anul trecut, din cauza secetei, fermierii au obținut doar jumătate din recolta planificată, anul acesta, pierderile directe ale agricultorilor vor fi de 65 de milioane de lei. În acest context, susținerea statului este vitală pentru ramura zahărului.
„Banii alocați pentru fermierii afectați de intemperii sunt o măsură necesară. În ultimii ani, fermierii ce cultivă sfeclă de zahăr au fost afectați de secetă, iar în primăvară acestui an, în circumstanţele de forţă majoră, când înghețurile au distrus peste 70 la sută din terenurile plantate cu sfeclă, chiar era nevoie de susținerea statului. Fără intervenția autorităților exista riscul ca această ramură să dispară. Să vedem cum va fi repartizat acel sprijin de 100 de milioane alocat prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, însă ne bucurăm că fermierii au fost auziți. În această perioadă este important să recoltăm rădăcinoasa și să organizăm logistica necesară pentru ca sfecla să ajungă din câmp în fabrică în cele mai bune condiții”, a precizat Nicolae Ciubuc.
Datele colectate de Ministerul Agriculturii au arătat pierderi pe o suprafață totală de aproape 7.000 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, care au fost ulterior reînsămânțate. Anul trecut, producția medie anuală totală a sfeclei de zahăr a fost de circa 470 mii de tone, de pe suprafața cultivată de 12,6 mii de hectare.
