Culturile bacifere demonstrează cea mai dinamică creștere din sectorul horticol, or de la suprafața totală de 2,7 mii ha în 2017 au ajuns în 2021 la circa 4,3 mii ha, căpșunului revenindu-i peste 2 mii de ha, fiind urmat de zmeur, coacăz negru, mur și altele. În prezent, conform unui studiu recent, proporția acestor culturi este în permanentă schimbare, însă cei mai mulți producători optează în continuare, pentru cultura de căpșun. Totuși, se observă o tendință de a limita suprafețele existente și de a investi în tehnologiile de cultivare, în diversificarea sortimentului și, respectiv, a spori productivitatea acestei culturi. Președinta Asociației ”Pomușoarele Moldovei”, Aneta Ganenco ne-a comunicat că în pofida unor impedimente rezultate din cauza situației regionale agravate, războiul care durează în Ucraina, producătorii de bacifere oricum au exportat și-n acest an, în special căpșunele, preponderent în Federația Rusă. Totuși exportatorii de pomușoare din Moldova au reușit să stabilească și alte relații comerciale în acest sezon cu parteneri noi din UE.
”Tendința de a exporta în țările UE exista și anterior, dar războiul din Ucraina a fost ca un catalizator pentru reorientarea producătorilor pentru alte piețe decât cea din Federația Rusă, care s-a redus în acest sezon cu 70-75%. Astfel căpșunele din Moldova au ajuns în Rusia și în acest an, dar pe o cale mai lungă, ocolind Ucraina traversând România, Ungaria, Polonia, Belarus și ulterior sosind în țara destinatară. Nu știm ce va fi la anul, însă tendința de a exporta în UE este percepută ca o normalitate printre producătorii noștri de ceva timp. Desigur condițiile de export în UE sunt mai dificile, certificarea și calitatea fructelor, însă și prețul obținut acolo este mai mare. Producătorii de pomușoare au înțeles că trebuie să aleagă soiuri mai noi de fructe, remontante care fructifică de 2-3 ori pe an. Dacă este să vorbim despre volumul producției, roada acestui an a fost estimativ aceeași ca și în 2021. Unii producători încă de anul trecut s-au orientat pentru a evita procesarea, au început a exporta în Italia, unde prețul oricum rămâne mai mare decât cel oferit de procesatori, care s-au activat în perioada respectivă. Fructele noastre, căpșuna și zmeura, chiar și congelate sunt la mare căutare în Serbia și Polonia, unde prețurile s-au mărit, așa că exportatorii din Moldova fie le-au trimis deja congelate, fie le-au comercializat în stare proaspătă cu destinația spre Serbia și Polonia, depinde cum au avut clauzele contractuale. Există un avantaj când fructele sunt congelate și ambalate, se prelungește termenul lor de vânzare până la 2 ani, întrucât fructele bacifere în stare proaspătă au un termen de valabilitate foarte scurt. Astfel, producătorii au mai mult timp la dispoziție pentru a găsi cumpărători care oferă prețul dorit.
Zmeurul ocupă circa 20% din totalul suprafețelor de culturi bacifere din țara noastră. Se observă o atenție sporită din partea producătorilor pentru soiuri sezoniere, cu perioade timpurii de maturare, transportabilitate și calități gustative optime, orientate în special către export (Federația Rusă, Polonia) și soiuri remontante, care asigură un flux continuu de fructe proaspete pentru piața locală și cea internațională. În acest sezon, a fost realizat exportul a peste 600 tone de zmeură proaspătă pentru congelare în Polonia și Serbia. Dar cantități suplimentare urmează a fi exportate până în primăvara anului 2023.
Și murul, care ocupă în prezent circa 10% din suprafețele de culturi bacifere, devine o cultură tot mai populară printre pomușoare, datorită cererii în creștere și a prețului destul de atractiv, în special pe piața locală. Seceta din anul curent a demonstrat încă o dată importanța irigării pentru a fi garantată mărimea, calitatea fructelor și aspectul plantelor atât la cultura murului, cât și a zmeurului. Reorientarea către alte piețe rămâne o prioritate și pentru producătorii moldoveni de mure, altfel vor exista perturbări permanente în vânzarea producției pe piața locală, caracterizată prin supraproductie și saturarea pieților din marele orașe.
Suprafețele de cultivare a coacăzului negru nu au crescut anul acesta, producția plantațiilor a fost vândută pe piețile interne. Fabricele locale au achiziționat în jur de 120 tone de coacăze negre pentru congelare și procesare în sezonul 2022.
Afinul și culturile de nișă (cătină alba, măceșele, aronia, goji) nu au suprafețe semnificative în Republica Moldova. Afinul reprezintă un interes sporit din partea producătorilor datorită unui preț atractiv, dar există și tendințe de a cultiva afinul în terenuri protejate, în ghiveciuri. Culturile de nișă se cultivă în mare parte în segmentul agriculturii ecologice, unde au o bună perspectivă de a fi comercializate în spațiul UE. Pe final de an, aș dori să încurajez producătorii de culturi bacifere să persevereze și să opteze în continuare pe soiuri care le vor oferi satisfacție atât cantitativ, dar mai ales calitativ” a subliniat Aneta Ganenco, președinta Asociației ”Pomușoarele Moldovei”.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
