Modificările propuse pentru Codul fiscal 2027 ar putea avea efecte diferite asupra salariului net, în funcție de categoria de angajați. Potrivit unei analize realizate de consultantul în afaceri și politici economice Alexandru Bădărău, bugetarii ar urma să înregistreze creșteri ale veniturilor nete, în timp ce angajații din agricultură ar putea pierde bani, chiar și după aplicarea beneficiului personal de 500 de lei prevăzut pentru anul 2027.
Analiza vine în contextul în care Ministerul Finanțelor și ministrul Gavriliță au comunicat că modificările propuse la impozitele salariale nu vor afecta nici angajații, nici angajatorii. Autorul susține însă că simulările efectuate pentru mai multe categorii de salariați arată un impact diferențiat.
Autorul a comparat regimul fiscal actual cu regimul care ar urma să fie aplicat în 2027, utilizând mai multe niveluri de salariu brut pentru angajați din agricultură, sectorul bugetar standard și sectorul bugetar cu condiții speciale.
Angajații din agricultură, printre cei afectați negativ
În cazul agriculturii, analiza ia în calcul mai multe niveluri de salariu brut: 6.300 lei, 10.000 lei, 10.241 lei, 17.400 lei și 25.000 lei. Nivelul de 10.241 lei este indicat în analiză drept câștig salarial mediu în agricultură.
„Chiar și după includerea beneficiului personal de 500 de lei prevăzut pentru 2027, soldul final rămâne negativ în mai multe scenarii. Pentru angajatul din agricultură, pierderea finală este între 9,94 lei și 642 lei lunar doar cu scutirea personală. În cazul aplicării scutirii personale și a scutirii pentru soție, pierderea variază între 227,74 lei și 859,80 lei lunar”, afirmă Alexandru Bădărău.
Bugetarii standard ar urma să câștige
Potrivit analizei, pentru un angajat din sectorul bugetar standard, unde CNAS ar urma să scadă de la 29% la 21%, adaosul lunar la salariul minim ar fi de 440,51 lei. Calculul se referă la angajații care utilizează doar scutirea personală.
Cele mai mari creșteri apar la bugetarii cu condiții speciale
Pentru angajații din sectorul bugetar cu condiții speciale, cum ar fi funcționarii sau angajații din apărare, analiza pornește de la o cotă CNAS de 39% în regimul fiscal actual.
Autorul analizei concluzionează că această categorie ar înregistra cel mai mare beneficiu, fără ca statul să majoreze salariul actual al angajatului.
Impactul asupra puterii de cumpărare: salariul nu este singurul factor
Alexandru Bădărău precizează că analiza se referă exclusiv la componenta salarială și trebuie citită împreună cu impactul modificărilor de TVA și accize asupra coșului de consum.
Potrivit estimărilor incluse în analiză, un angajat din agricultură care pierde 361 lei net lunar din salariu ar urma să suporte, în paralel, costuri mai mari pentru energia electrică, gazele naturale și produsele alimentare, toate afectate de majorările de TVA propuse.
Pentru o gospodărie rurală care cheltuie lunar aproximativ 3.000–4.000 lei pentru produse și servicii afectate de majorarea TVA, creșterea costului de trai ar fi de încă 180–300 lei lunar. Astfel, impactul net cumulat pentru un angajat agricol dintr-un cuplu rural nu ar fi de minus 361 lei lunar, ci între minus 540 și minus 660 lei lunar.
Potrivit autorului, aceasta ar însemna o pierdere reală de putere de cumpărare de 8–12% față de nivelul actual, într-un sector în care rata sărăciei absolute este indicată la 42,9%.
„Un angajat bugetar în condiții speciale ar câștiga minimum 850 lei net lunar, un angajat bugetar standard ar câștiga minimum 440 lei net lunar, iar un angajat din economia privată ar câștiga minimum 235 lei net lunar. În schimb, angajatul din agricultură ar pierde între 228 și 860 lei net lunar. Această diferențiere nu a fost comunicată public de Ministerul Finanțelor. În opinia sa, declarația potrivit căreia modificările nu vor afecta nici angajatul, nici angajatorul ar fi corectă pentru trei dintre cele patru categorii analizate, dar incorectă pentru categoria cu cel mai mic salariu și cu cel mai mare risc de sărăcie!”, a conchis Bădărău.
