În Republica Moldova, agricultura este foarte dependentă de condiţiile meteorologice, care devin tot mai dificile, an de an. Schimbările climatice s-au acutizat în ultimii ani, secetele au devenit foarte frecvente în special în zona de sud a țării. Înghețurile tardive, ploile abundente la fel sunt factori care afectează producția agricolă. Deși statul contribuie cu până la 70% din valoarea primei de asigurare, pentru riscurile de calamități naturale, în baza Legii nr. 183/2020 privind asigurarea subvenționată în agricultură, intrată în vigoare la 16 ianuarie 2021, interesul pentru asigurările agricole este destul de redus. Unul din cele mai viabile şi eficiente instrumente în materie de prevenire şi lichidare a daunelor, cum este asigurarea, nu prea este utilizat în procesul de producţie în agricultură. Chiar şi producătorii cu experienţă pozitivă legată de asigurări, nu şi-au creat un obicei de a-şi asigura în mod constant riscurile la care sunt supuşi. Deseori se invocă lipsa mijloacelor financiare, însă, ce-l împiedică pe un producător să formeze, cu 10% din suma despăgubirii primite anterior, o rezervă destinată plăţii primelor de asigurare pe sezonul următor? În plus, potrivit asiguratorilor, sumele cu titlu de despăgubiri sunt net superioare sumelor plătite ca primă de asigurare.
Din păcate, mentalitatea producătorilor agricoli locali, nu prea a evoluat, cea mai mare parte a fermierilor nu utilizează asigurarea, iar crearea societăţilor mutuale de asigurări în agricultură pentru Republica Moldova încă rămâne în domeniul fantasticului. Dar anume un fond mutual pentru a diminua impactul calamităților naturale ar fi necesar pentru agricultorii care nu dețin mijloace financiare pentru asigurarea recoltei, este de părere Alexandru Bădărău, care ne-a povestit despre exemplul pozitiv în acest sens, al Australiei.
„Puțini agricultori au viziunea sau mai bine zis, conştientizează necesitatea de a adopta o conduită menită să prevină sau chiar să diminueze daunele. Astfel, producătorii suportă an de an pierderi considerabile, reducându-şi substanţial veniturile, iar asupra producătorilor mici şi mijlocii în permanenţă planează riscul falimentului. Iar statul nu reușește financiar să facă față impactului colosal cauzat de calamitățile naturale. Am cercetat datele prezentate de AIPA pentru perioada 2023-2024 și am constatat că statul din FNDAMR a oferit doar 60 milioane lei în baza cererilor depuse, ceea ce rezultă că agricultorii și-au putut permite ca să cheltuie pentru asigurare doar suma de 15,7 milioane lei. La fel, datele AIPA indică că prin mecanismul de subvenționare complementară au fost asigurate, conform cererilor depuse în 2023, subvenționarea a 1715 ha grâu, 872 ha floarea soarelui, 141 ha porumb și 903,95 ha plantații multianuale. Cele mai multe solicitări pe măsura de subvenționare a primelor de asigurare au venit din partea sectorului zootehnic pe motiv că este o condiție obligatorie pentru obținerea subvenției de cap de animal sau kg de lapte. Asigurarea culturilor de câmp au făcut preponderent companiile mari, cele micro, mici și mijlocii nu dispun de suficiente mijloace financiare pentru asigurarea culturilor. Prin urmare constatăm că actualul instrument de asigurare a riscurilor în agricultură este unul total ineficient. În ultimii ani, calamitățile naturale au obligat statul să intervină prin alocare de mijloace financiare sub formă de ajutor pentru agricultorii calamitați. O partea din aceste mijloace au fost oferite chiar din FNDAMR - dar o altă parte a fost oferiți din Fondul de Intervenție a Guvernului. Deci problema disfuncționalității instrumentului actual de asigurare a riscurilor în agricultură creează presiune suplimentară pe bugetul țării în fiecare an, iar acel suport financiar acordat nici pe departe nu are efectul scontat în reducerea efectelor calamității, ci mai degrabă are o acțiune cosmetică. În aceste condiții este absolut necesar de a aduce modificări esențiale și a dezvolta alte instrumente de asigurare a riscurilor din agricultură. În Republica Moldova nu există o strategie sau o politică coerentă în materie de prevenire şi lichidare a daunelor cauzate de intemperiile naturale. Experienţa statelor occidentale cu sectoare agricole dezvoltate, demonstrează că nu poate exista un sector agroindustrial fără un sistem de prevenire şi combatere a riscurilor, care e format din trei componente: fondul de stat de compensare a daunelor generate de fenomene cu caracter catastrofal, sistemul asigurărilor agricole (asigurători comerciali) şi societăţi mutuale de asigurări. Existenţa unui sistem viabil de asigurări agricole reprezintă un indicator al unui sistem eficient, civilizat şi modern în agricultură. Importanţa şi rolul asigurărilor agricole pentru stabilitatea şi dezvoltarea sectorului agroindustrial este demonstrată pe exemplul unor asemenea state cum sunt: Spania, Italia, Canada, SUA, Australia, Germania, Franţa ş. a. Totuși cel mai potrivit model pentru țara noastră ar fi cel din Australia, pe care l-am analizat detaliat”, a precizat Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor.”
Crearea unui fond mutual pentru asigurarea obligatorie a culturilor este necesar de a fi implementat cât mai urgent, susține Alexandru Bădărău.
„Fără implicarea statului și suportul financiar în crearea unui astfel de instrument încercarea va fi sortită eșecului. Există mai multe provocări pentru crearea unui astfel de instrument, iar prima din acestea este suprafața agricolă de peste 1,8 milioane hectare care se află în circuitul agricol. Statul nu va avea capacitate financiară ca să se implice în crearea unui fond mutual care să acopere toată suprafața gestionată de fermieri. După mai multe cercetări pe care le-am efectuat încă în 2024, am prezentat pe scurt conceptul unui model de Fond Mutual aplicat pentru fermierii mici și mijlocii similar celui din Australia. Instrumentele australiene implică mai multe componente cu măsuri de intervenție în situații de calamitate naturală precum: DISASTER ASSIST, FARM HOUSEHOLD ALLOWANCE, Future Drought Fund și altele. Toate aceste programe australiene au scopul de a diminua impactul financiar al pierderilor pentru fermierii afectați de calamități naturale. Suma despăgubirii este limitată la o sumă maximă per fermier afectat, se compensează costurile de producție (semințe, îngrășăminte, motorină, etc) și nu valoarea recoltei, dar dacă producția scade sub nivelul prestabilit, atunci primește despăgubire. Compensațiile sunt oferite de cel mult 4 ori (4 ani) cumulativ în perioada de 10 ani - pentru a evita riscul de fraudare și de a exclude factorul uman de necompetență în gestionarea afacerii. De asemenea, se oferă consiliere financiară, tehnică și specializată gratuită pentru restabilirea după dezastre și investiții ca măsuri de reziliență pe viitor. Totodată, există acces la un Program special de creditare pe termen lung cu dobândă mică, și cu garanție de stat pentru investiții cu scopul prevenirii sau diminuării riscurilor similare pe viitor: echipamente, utilaje, soiuri noi, etc. Pentru țara noastră este necesar de continuat cu subvenționarea primei de asigurare, însă ar fi util de fondat un Fond Mutual pentru diminuarea impactului calamităților naturale pentru fermierii mici și mijlocii, ca un proiect pilot. Desigur că acest concept trebuie să fie îmbunătățit, de efectuat calcule exacte și o planificare necesară pentru ca să poată fi implimentat cu success în Republica Moldova, dar cred că ar fi ajuta mulți fermieri să prevină falimentul”, a subliniat Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației„Forța Fermierilor.”
