În mod tradițional, laptele şi produsele lactate reprezintă o componentă esențială a unei diete sănătoase, însă ceea ce se consumă în țară, nu este produs local, ci în mare parte provine din importuri. Producția autohtonă de lapte a scăzut în ultimul deceniu cu 52 %, de la 486 mii tone la 233 mii tone, iar efectivul de bovine s-a redus cu 53 %, de la 130 mii la 62 mii de capete. Potrivit BNS, în 2015 cantitatea produsă și consumată de lapte, smântână, chefir și alte produse fermentate, a fost de 126,3 mii/tone, dintre care 112,7 mii/tone din contul producției locale, iar 13,6 mii/tone din import, iar în 2024 din consumul celor 121,9 mii/tone, 72,7 mii/tone din lapte local, iar 49,2 mii/tone – din import. Astfel, mai mult de 1/3 din producția lactată consumată de către moldoveni este provenită din import.
Segmentul comercial al creșterii bovinelor de lapte a înregistrat anumite progrese, atât la creșterea numărului de vaci, dar și la productivitatea acestora. Cu alte cuvinte, producția de lapte în fermele industriale relativ a crescut, însă acestea asigură numai 22 % din cantitatea totală de lapte crud furnizată fabricilor autohtone. Prea puțin pentru a compensa reducerea producției cu 61 % în sectorul individual, la fermele țărănești mici și gospodăriile individuale.
„În prezent există 244 ferme comerciale industriale de bovine autorizate de ANSA, la care producția într-adevăr a înregistrat progrese, însă din motiv că acestea asigură doar circa 20 % din cantitatea totală de lapte crud furnizată fabricilor autohtone, Republica Moldova este nevoită să importe materia primă, în mare parte fără plata taxelor vamale, în conformitate cu acordul bilateral dintre țara noastră și Ucraina, precum și în conformitate cu Acordul Uniunii Europene cu Republica Moldova (DCFTA). Astfel în perioada anilor 2022-2024, importurile de lapte crud din Ucraina pe piața internă au ajuns la 30 mii de tone. Noi avem o cotă anuală fără taxe vamale pentru livrarea de lapte din UE către Moldova de 5 mii tone. Producătorii locali duc lipsă de lapte crud pentru că această problemă există de ani de zile. Resursele de lapte s-au înjumătățit în ultimii 10 ani, efectivul de vaci s-a redus de la 130 mii la 61 mii, e o scădere de 53 % care a cauzat o scădere a producției autohtone de lapte de la 486 mii tone la 233 mii tone, aproximativ cu 52 %” a explicat directorul executiv al Asociației Patronale a producătorilor de Lapte și Produse Lactate „LAPTE”.
Dacă producția de lapte este în scădere, în schimb, la consumul de produse lactate se atestă o creștere rapidă, însă din păcate aceasta are loc din contul importurilor. Dacă în 2000, consumul de cașcaval, a fost de 0,4 kg/persoană/anual, în 2024 a crescut la 6,1 kg.Totuși, este un consum mic comparativ cu cel din UE, unde o persoană consumă circa 20 kg de cașcaval într-un an.
Potrivit BNS, în 2015, producția și importul de cașcaval a fost de 4,6 mii/tone, dintre care 2,5 mii/tone – produs local, iar 2,1 mii/tone – din import, în 2024 producția și importul a ajuns la 14,7 mii/tone, dintre care 3 mii/tone din contul produsului local, iar 11,7 mii/tone – din import. Cașcavalul consumat de către moldoveni în 2024, în proporție de 28,3% a provenit din Ucraina, din Polonia – 18,6%; Germania – 11%; Belarus – 7%; Italia – 3,9%, alte țări – 11%.
„Volumele industriale de lactate produse în Moldova au scăzut cu 40 % faţă de vârful anului 2016. Totuși de cea mai mare reziliență în ultimul deceniu, au dat dovadă cașcavalul și iaurtul, însă potențialul lor rămâne blocat fără materie primă locală. Producția de iaurt s-a redus doar cu 12% în 10 ani, de la 30 mii tone în 2013 la 27 mii tone în 2023, confirmând stabilitatea preferințelor locale. Producția locală de cașcaval a stagnat oscilând de 2,4 mii tone la 2,9 mii tone, în timp ce importurile au explodat de la 3,8 mii tone la 9,4 mii tone, arătând clar că lipsa laptelui autohton limitează orice creștere reală pe termen mediu și lung” a menționat Carolina Linte, directorul executiv al Asociației Patronale a producătorilor de Lapte și Produse Lactate „LAPTE”.
De fapt, potrivit datelor BNS, efectivul de vaci pentru lapte a scăzut continuu timp de 40 de ani. În 1985 au fost 453 mii/capete, în 1995 – 367 mii/capete; 2005 – 231 mii/capete; 2015 – 130 mii/capete, iar la începutul anului 2025 erau 62 mii/capete. În prezent, 52,6 mii de vaci sunt în gospodăriile oamenilor, iar 10,5 mii în ferme. Crește numărul lor în rândul fermelor, dar scad semnificativ în gospodăriile oamenilor. Însă, această creștere din contul fermelor de bovine este departe de a compensa numărul de vaci la care renunță populația.
Din 2023, statul acordă proprietarilor de ferme subvenții per litru de lapte de vacă (3 lei pentru un litru). Anterior, subvențiile se ofereau per cap de animal, dar asta nu a reanimat sectorul zootehnic, așa cum sperau autoritățile. Numărul de bovine la ferme a crescut de două ori, dar producția de lapte a rămas aceeași. Țăranii care țin vaci nu primesc, însă, niciun fel de subvenții. Dimpotrivă, statul a plafonat numărul de animale care pot fi crescute într-o gospodărie: nu mai mult de cinci bovine mature.
„Noi nu putem subvenționa sectorul casnic pentru că acest sector nu-și poate asuma niște responsabilități. De exemplu, fermierul este obligat să nu înstrăineze animalul cel puțin 6 luni după ce primește plata. La o persoană fizică, nu putem verifica dacă a vândut animalul sau nu și cât lapte are” a explicat Valentin Roșca, șeful direcției politici în sectorul zootehnic de la Ministerul Agriculturii.
Potrivit directorului executiv al Asociației Patronale a producătorilor de Lapte și Produse Lactate ”LAPTE”, Carolina Linte, renunțarea la materia primă externă ar fi posibilă dacă fermele și cooperativele autohtone ar fi consolidate sau ar adopta modelul de integrare verticală (producere, prelucrare și ulterior marketing). Totodată ar fi necesară și susținerea din partea statului care desigur că există, însă mereu se poate mai mult.
„Deși în ultimii ani, autoritățile au propus inițiative de a îmbunătăți politicile și indicatorii economici pentru segmentul de creștere a bovinelor de lapte și pentru a stimula producerea de lapte brut, volumele industriale de lactate produse în Moldova rămân cu 40 % mai reduse decât vârful atins în 2016. Fondul Național de subvenționare în agricultură oferă câteva mecanisme de finanțare pentru exploatațiile de bovine, cum ar fi subvenții pe cap de animal, subvenții pentru fiecare kilogram de lapte livrat de fermele autorizate către fabricilor de produse lactate. Actuala guvernare a demarat măsuri de îmbunătățire a infrastructurii de dezvoltare a exploatațiilor. Proiectul ”Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură” (AGGRI) ce presupune un grant de până la 50% din valoarea investiției, oferit de Banca Mondială negociat de guvernul PAS, este destinat operatorilor din industrie. Însă Manualul operațional conține bariere în obținerea actelor permisive pe Mediu, care în mare parte a făcut dificil accesarea acestui grant de către exploatațiile mici, care tocmai au capacitatea de a fi flexibile și au capacitate de creștere economică” a subliniat Carolina Linte.
Asociația „LAPTE” consideră că problemele sesizate pot genera găsirea unor soluții care ar putea stimula producția locală și schimba situația actuală din sector.
„Eficiența fermelor de lapte industriale poate fi asigurată cu implicarea societăților de ameliorare și reproducere a vacilor Holstein, în țară avem patru societăți de așa gen, care sunt la etapa finală de recunoaștere de către ANSA. O altă problemă identificată este insuficiența specialiștilor pentru formarea și dezvoltarea politicilor în dezvoltarea sectorului de creștere a bovinelor de lapte. Lipsa tehnologiilor moderne fac sectorul neatractiv și lipsit de profituri. Apreciem deschiderea managementului de vârf, dar și competența inspectorilor pentru soluționarea unor neclarități în actele permisive sau de emiterea și contestare a unor procese verbale eliberate de ANSA. În prezent, ANSA beneficiază de multe proiecte, programe Twining axate pe instruire și vizite de instruire acordate de Delegația UE. E păcat să nu fie solicitată implicarea activă în procesul de producere a angajaților, cu recomandările lor putem fi mai buni. Noi în Asociație pledăm pentru respectarea prevederilor Legii 306/2018 trasabilitatea și siguranța produselor alimentare (prescripții și recomandări la prima etapa de control ). La acest capitol, ambele părți implicate în producere si asigurarea trasabilității, dar și siguranței produselor de origine animală destinate consumului uman, au mult de lucru. Din păcate, politicile vin cu mari întârzieri. Pentru a îmbunătăți indicatorii economici pe sector trebuie să fim pe aceeași undă, atât și politicile, cât și investițiile private” a accentuat Carolina Linte, directorul executiv al Asociației Patronale a producătorilor de Lapte și Produse Lactate „LAPTE”.
