Anul 2024 poate fi considerat un an care a adus o ușoară recuperare economică, deși a fost așteptat să fie unul de recuperare rapidă. Pentru majoritatea populației, în 2024 veniturile au fost mai mari față de 2020 și doar pentru bugetari acestea au fost mai mici.
„Sperăm că în 2025 vom avea recuperarea rapidă a industriei, agriculturii și a veniturilor”, a declarat expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.
Ceea ce a marcat începutul și sfârșitul anului 2024, spune Veaceslav Ioniță, este tariful gazelor naturale pentru populație.
„Astăzi, tariful înregistrează o creștere neplăcută, dar este mai mic decât a fost în sezonul rece din 2022/2023. Deși criza din acest sezon nu este atât de profundă precum au fost cele din 2022, 2023, sentimentul perceput de către populație că ceva nu este bine este mare și nemulțumirea depășește cu mult efectele reale ale crizei”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 1995 tariful unui m3 de gaz a fost de 34 de bani. În 2005 a costat 1 leu și 63 de bani. În 2006 – 3,37 lei; 2011 – 6,72 lei; 2015 – 7,57 lei; 2020 – 4,64 lei; 2022 – 29,27 lei; 2024: martie – 13,13 lei, decembrie – 16,75 lei.
„Încă din anii 2005/2006, Federația Rusă ne-a spus, prin majorarea tarifelor, că trebuie să plătim prețul european. Și atunci am avut o dublare a tarifului. După 2015 am avut o scădere până în 2020. Din 2020 și până în 2022, tariful la gazele naturale a crescut de șase ori”, a spus expertul.
Despre Produsul Intern Brut (PIB), economistul a spus că am stat pe loc fără dezvoltare. Luând anul 2019 ca an de referință, economistul a spus că în 2020 PIB-ul a fost cu 8,3% mai mic față de 2019; în 2021 – cu 4,4% mai mare față de 2019; în 2022 – cu 0,4% mai mic; în 2023 – cu 0,3% mai mare; iar în 2024 – estimativ va fi cu 1,8% mai mare.
„Anticipam că va crește cu cel puțin 2,5%, dar situația proastă din trimestrul trei, când PIB a înregistrat o scădere destul de puternică, și situația proastă din agricultură care era motorul creșterii economice, ne face să avem o prognoză optimistă de 1,5% creștere. În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a înregistrat o creștere cumulativă de 1,8%”, a declarat economistul.
Vorbind despre exportul de bunuri și servicii, analistul economic menționează că la noi exporturile de bunuri scad, iar cele de servicii sunt în creștere. Ponderea serviciilor a crescut de la 25% în 2000 la 42% în 2024. Astfel, în 2015 volumul exportului de bunuri și servicii a totalizat 2,9 mild/USD, dintre care 2 mild/USD-exportul de bunuri, iar 1 mild/USD-exportul de servicii. În 2019 – 4,3 mild/USD total exportul de bunuri și servicii, dintre care 2,8 mild/USD-exportul de bunuri, iar 1,5 mild/USD-exportul de servicii. 2020 – total 3,8 mild/USD: 2,5 mild/USD-exportul de bunuri și 1,3 mild/USD-exportul de serviii. 2022 – 6,5 mild/USD: 4,3 mild/USD-exporturile de bunuri și 2,2 mild/USD-exportul de servicii. 2024, estimativ – 6,2 mil/USD: 3,6 mild/USD-exporturile de bunuri, iar 2,6 mild/USD-exportul de servicii.
„Trecem de la o economie bazată pe bunuri la o economie bazată pe servicii”, a menționat analistul economic.
În acest an, salariul mediu lunar în regiunea separatistă transnistreană este de două ori mai mic decât în dreapta Nistrului. Dacă în 1998, pe malul drept al Nistrului salariul mediu lunar era de 252 de lei, în stânga Nistrului era de 311 lei. În 2005: 1.319 lei pentru malul drept și 1.575 de lei pentru malul stâng. 2010: 2.972 de lei-malul drept, 3.377-malul stâng. 2015: 4.538 de lei-malul drept, 6.455 de lei-malul stâng. 2018: 6.268 de lei-malul drept, 4.406 lei-malul stâng. 2021: 8.980 de lei-malul drept, 5.870-malul stâng. 2024, estimativ: 14.200 de lei pentru malul drept, 6.937 de lei-malul stâng.
Referindu-se la creșterea reală a salariului față de 2020, când salariul a crescut cu 9,4%, Veaceslav Ioniță a precizat că în 2021 creșterea salariului a fost în scădere cu 0,8%; în 2022 cu 11,4%; în 2023 cu 0,6% și doar în 2024 este în creștere cu 8% față de 2020.
Despre inflație, economistul afirmă că în prezent se înregistrează o ușoară creștere. Nu este grav, dar este neplăcut pentru populație. Dacă anul 2020, în trimestrul I inflația a fost de 6%, în trimestrul IV a ajuns 0,4%. A fost cea mai mică rată a inflației din istoria Republicii Moldova. În 2021, trimestrul III a ajuns până la 6,7%; iar în 2022: trimestrul I – 22,2%, trimestrul III – 34%.
„Criza energetică, criza prețurilor a determinat cea mai mare creștere a inflației din istoria țării în 2022. În 2023, în trimestrul IV a fost de 4,2%. În 2024: trimestrul II – 3,8%, trimestrul IV – estimativ va fi la nivel de 6,9%”, a afirmat economistul.
Referitor la creșterea prețurilor, economistul declară că în 2021 a fost înregistrată o creștere de 13,9% față de 2020; în 2022 – creștere de 48,4% față de 2020; în 2023 – creștere de 54,6% față de 2020; iar în 2024 – creștere de 65,4% față de 2020.
„Ceea ce costa 100 de lei în 2020 astăzi costă 165 de lei sau cu 65 de lei mai mult. O astfel de inflație a fost în Republica Moldova 20 de ani în urmă”, a spus economistul.
Analizând producția globală agricolă de astăzi față de 2018, când a fost înregistrată cea mai bună performanță, analistul economic a menționat că în 2019 a fost 98% din nivelul anului 2018, în 2020 – 71,4%; 2021 – 112,9%; 2022 – 79,9%; 2023 – 99,5%; 2024 – estimativ 92,5% din nivelul anului 2018.
„În agricultură, situația rămâne proastă. Dacă anterior erau patru ani buni și unul rău, acum sunt patru ani răi și unul bun. Unicul an bun din ultima perioadă este 2021. Și volumul producției a fost mare și prețurile au fost bune. Timp de șase ani nu s-a asigurat o creștere a producției agricole. În 2023 nu a fost creștere, dar recuperare față de 2022. Încă nu s-a ajuns la nivelul anului 2021. În agricultură situația rămâne complicată. Noi aproape am ajuns situația anilor 1990”, a menționat analistul economic.
Cu referire la producția industrială de astăzi, față de 2019, când a fost cea mai bună situație, expertul a specificat că în 2020 a fost 94,5% din nivelul anului 2019; în 2021 – 105,9%; 2022 – 100,5%; 2023 – 96,9%; 2024 – 94,5% din nivelul anului 2019.
„După agricultură, mai complicată este situația în industrie. În industrie oscilațiile sunt doar în jos. Doar în 2021 producția industrială a fost pozitivă, datorită prelucrării producției agricole. Industria noastră nu s-a recuperat și nu a ajuns încă ceea ce a fost cândva. Nu există nici o viziune cum să fie scoasă industria din criză și să fie asigurată dezvoltarea industrială a țării. Dacă anterior, diferența dintre industrie și agricultură era de 2,5 ori, acum este mai puțin de două ori. Agricultura s-a dezvoltat mai bine”, potrivit expertului.
