În perioada analizată, primele trei luni iulie–septembrie 2025, din țară au plecat peste hotare 483,4 mii tone de grâu, la un preț mediu de 3,53 lei/kg. Volumul este cu 42% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024, când exporturile au fost de 340 mii tone, și cu aproape 19% peste nivelul din 2023, când s-au livrat 406 mii tone. Doar anul agricol 2021 rămâne deocamdată un reper greu de egalat: Atunci, în perioada iulie septembrie, Moldova a exportat un volum record de 675,7 mii tone de grâu, rezultat al unei roade excepționale. În anii următori, secetele și restricțiile logistice au redus capacitatea de export. Totuși, performanța din 2025 arată o revenire a sectorului cerealier moldovenesc și o redinamizare a fluxurilor comerciale, chiar dacă prețurile nu au fost printre cele mai ridicate.
Prețul mediu de export din iulie–septembrie 2025, de 3,53 lei/kg, a depășit ușor nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (3,50 lei/kg), dar rămâne sub cel din 2023 (3,71 lei/kg), 2022 (5,66 lei/kg) și 2021 (4,06 lei/kg). Evoluția reflectă tendința generală a piețelor internaționale, unde cotațiile la grâu s-au menținut relativ scăzute, pe fundalul unei oferte abundente la nivel global.
Un alt factor care a influențat negativ prețurile a fost scăderea calității grâului alimentar. În sezonul curent, indicele W – care măsoară forța de ridicare a aluatului și determină calitatea făinii – s-a situat sub standardele pentru grâul de panificație. Astfel, o parte mare din recolta moldovenească a fost încadrată la categoria furajeră. Practic, grâul moldovenesc s-a vândut aproape uniform, fără prima specifică grâului de panificație de calitate superioară.
Pe plan valoric, exporturile din perioada iulie–septembrie 2025 au însumat 1,707 miliarde lei, în creștere cu 43% față de aceeași perioadă din 2024, când valoarea totală a fost de 1,19 miliarde lei. Rezultatul actual depășește și nivelul din 2023 (1,5 miliarde lei). Vârful livrărilor s-a înregistrat în luna august, când au fost exportate circa 220,7 mii tone de grâu, adică aproape jumătate din volumul total al trimestrului. În schimb, în luna septembrie exporturile au scăzut la 176 mii tone, pe fondul unei ușoare relaxări a cererii externe.
O schimbare notabilă în structura destinațiilor de export ale grâului moldovenesc s-a produs în sezonul iulie–septembrie 2025, când Italia a urcat pe primul loc între principalii cumpărători, preluând circa 41% din volumul total exportat, adică peste 200,5 mii tone. Este pentru prima dată în ultimii ani când piața din Italia devine atât de activă, semn că procesatorii italieni au căutat surse alternative de aprovizionare, profitând de prețurile competitive oferite de exportatorii din Republica Moldova. Pe locul al doilea se află Grecia, care a absorbit aproape 19% din totalul livrărilor, echivalentul a 91,8 mii tone, la un preț mediu de 3,51 lei/kg. Pe locul trei se află România, tradițional principalul partener comercial al Moldovei în comerțul cu grâu, însă în acest sezon a redus achizițiile, limitându-se la 86,7 mii tone (18% din total).
Schimbarea se explică printr-o recoltă internă bună în România și, implicit, o cerere mai redusă din partea cumpărătorilor români. Printre celelalte destinații importante se numără Libanul, Elveția și Turcia, care mențin o cerere constantă, dar la volume mult mai mici. În ansamblu, structura exporturilor confirmă o reorientare treptată a Moldovei către piețele din vestul și sudul Europei, unde prețurile, deși moderate, asigură stabilitate comercială și diversificare geografică a partenerilor.
