Republica Moldova a înregistrat un rezultat bun la exporturile de rapiță, în primele trei luni ale sezonului agricol 2025-2026. În perioada iulie–septembrie au fost livrate peste 257,7 mii tone de rapiță, un volum de 4 ori mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut (62 mii tone). Ba chiar acest rezultat depășește cu 22,6% nivelul atins în sezonul record 2023, când în primele trei luni s-au exportat 210 mii tone.
Ascensiunea se reflectă nu doar în cantități, dar și în prețurile medii de export. În iulie–septembrie 2025, rapița moldovenească a fost comercializată în medie la 8,95 lei/kg, ce reprezintă o redresare de 3% față de anul trecut, când prețul mediu era 8,70 lei/kg. Comparativ cu anul 2023, evoluția este și mai evidentă – atunci valoarea medie a fost de doar 7,46 lei/kg, ce înseamnă o creștere de peste 20% în doi ani. Evoluția respectivă a sporit veniturile fermierilor și a oferit beneficii semnificative sectorului agricol.
Impactul asupra veniturilor generate din exporturi este evident. În iulie–septembrie 2025, încasările au urcat la 2 miliarde 307 milioane lei, o valoare de 4,2 ori mai mare decât cea din aceeași perioadă a anului trecut (540 milioane lei). Totodată, actualul sezon a depășit chiar și rezultatele anului 2023, considerat record, fiind înregistrată o creștere de 47%.
Succesul exporturilor de rapiță din primele luni ale sezonului 2025-2026 nu este unul întâmplător și reflectă atât schimbările de strategie ale fermierilor, cât și condițiile agricole favorabile. Atât producătorii de pe malul drept, cât și cei de pe malul stâng al Nistrului au înțeles că rapița este una dintre cele mai eficiente culturi din punct de vedere economic, capabilă să aducă venituri de circa 500 de euro în mediu pe hectar. Atractivitate financiară i-a determinat să își extindă suprafețele cultivate, ajungând în 2025 la 120 mii hectare semănate cu rapiță – cea mai mare suprafață înregistrată vreodată, la nivel istoric. Mai mult, anul agricol 2025 a fost unul prielnic pentru cultură. Condițiile climatice au susținut dezvoltarea rapiței, ceea ce a permis obținerea unei recolte medii de 2- 2,4 tone la hectar, iar producția totală s-a ridicat la 280- 290 mii tone. De altfel, rapița ca materie primă nu a mers exclusiv spre export. O parte din producție a fost direcționată și către procesare internă, pentru producerea de ulei, ceea ce înseamnă că, în prezent, stocurile din țară sunt aproape epuizate. Practic, doar mici volume rămase pe la gospodării individuale mai pot fi găsite pe piața locală.
Cele mai active luni pentru exportul de rapiță din Republica Moldova în sezonul 2025-2026 au fost iulie și august, când au fost livrate peste hotare volume record: 119 mii tone în iulie și 110 mii tone în august. Acest ritm intens s-a diminuat, însă abia în septembrie, când cantitățile au scăzut la 28,7 mii tone, semn că stocurile interne au început să se epuizeze după un sezon de recoltă foarte bun.
Principalele destinații pentru exportul de rapiță din Republica Moldova în perioada iulie–septembrie 2025 au fost România și Bulgaria, care împreună au absorbit peste 214 mii tone, adică aproape 83% din totalul livrărilor. România s-a situat detașat pe primul loc, cu 161,8 mii tone la un preț mediu de 8,98 lei/kg, urmată de Bulgaria cu 52,2 mii tone la un preț apropiat, de 8,94 lei/kg. Aceste două piețe reprezintă destinații tradiționale pentru rapița moldovenească, dat fiind faptul că aici sunt concentrați cei mai mari procesatori din regiune. Alte volume mai mici au ajuns în Grecia, Nepal sau Elveția, unde prețurile au variat între 8,5 și 9,05 lei/kg. Transportul rutier a avut cea mai mare pondere în logistica exportului rapiței, cu un volum total de 132,9 mii tone, ceea ce reflectă flexibilitatea și accesibilitatea camioanelor pentru livrările către țările vecine. Transportul maritim, realizat prin terminalul fluvial Giurgiulești, a asigurat expedierea a 98,4 mii tone, consolidându-și rolul de hub strategic pentru exporturile masive către procesatorii din Uniunea Europeană. În același timp, transportul feroviar a contribuit cu 26,3 mii tone.
Exporturile record de rapiță din sezonul 2025-2026 au fost direcționate spre piețele externe în principal prin câteva puncte vamale cheie. Giurgiuleștiul s-a detașat drept poarta principală de ieșire, atât prin terminalul portuar, pe unde au fost expediate 98,4 mii tone, cât și prin punctul rutier, care a procesat alte 48,5 mii tone. Al treilea punct ca importanță a fost Cahul (rutier), cu 32 mii tone, urmat de Etulia (feroviar), prin care au trecut 26,3 mii tone de rapiță. Volumuri mai mici, dar relevante, au fost exportate și prin Ungheni (8,8 mii tone), Sculeni (8,1 mii tone), Căușeni (7,4 mii tone) și Leușeni (6,9 mii tone).
