În contextul schimbărilor climatice, dar mai ales din cauza scumpirii combustibilului, tot mai mulți fermieri decid să opteze pentru semănatul direct al culturilor agricole în sistemul No-tillage. Unii agricultori cred că astfel adoptă principiile benefice ale Agriculturii Conservative, deși este vorba doar de cultivatul fără lucrarea solului cu scopul de a economisi. Pentru a clarifica ce presupune Agricultura Conservativă, am discutat cu Mihail Rurac, doctor în agricultură, care ne-a oferit mai multe informații și recomandări utile pentru agricultorii din țara noastră dornici de a utiliza sistemul No-till.
Agricultura Conservativă nu presupune doar evitarea lucrării solului, ci și anumite măsuri care permit dezvoltarea vieții solului, astfel încât mai multe procese să lucreze de la sine. De fapt, primele încercări de a cultiva plantele fără lucrarea solului, au fost efectuate de către fermieri anume cu scopul de a reduce cheltuielile de producere. Dar pentru a putea realiza acest procedeu, sunt necesare și semănători special construite, care vor putea plasa semințele și îngrășămintele concomitent în sol. Deci se investește inițial ca treptat să se obțină anumite rezultate îmbucurătoare, ce motivează fermierul să păstreze noile obiceiuri de a face Agricultură Conservativă.
„Din cei 9 agricultori, cu care am discutat, unii prelucrează circa o sută de hectare și alții gestionează mii de hectare, toți sunt mulțumiți de tehnicile adoptate, deși tranziția de la agricultura convențională la cea conservativă nu este tocmai ușoară. În urma unor observații și constatări despre îmbunătățirile care nu s-au întâmplat imediat, am conștientizat că solul nu trebuie lucrat ca să îl păstrăm sănătos. Goana după profit a orbit mulți fermieri dornici de a obține recolte mare, fără a se gândi la starea solului, dar treptat, când impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii a lovit în producțiile obținute, s-a înțeles că ceva trebuie de schimbat. Cu scopul de a combate eroziunea solului, de a proteja proprietățile lui, abia ulterior pentru a obține roadă bogată, agricultorii au înțeles că AC este o șansă reală de a folosi resursele disponibile și a înceta să lucreze inutil solul. Cu timpul, s-a demonstrat că Agricultura Conservativă nu numai că protejează solul de eroziune și ameliorează proprietățile lui, dar mai este și economic profitabilă. Desigur că fermierul care nu a făcut nicio lucrare primăvara și a semănat direct, nu înseamnă că practică AC, pentru că posibil el a arat solul toamna, a mers cu grapa, iar acum pur și simplu seamănă direct. Dar în cazul AC, este vorba de un sistem complex cu mai multe operațiuni agricole care dacă sunt respectate, oferă numeroase beneficii. Menținerea permanentă a solului acoperit cu reziduuri vegetale protejează solul, însă acoperirea cu aceste resturi trebuie să fie așa încât să permită răsărirea uniformă a culturilor. De exemplu, fermierul care a recoltat în totalitate porumbul, nu a lăsat niciun rest pe câmp, dar semănatul este direct acum primăvara, el categoric nu practică sistemul No-till. Semănatul concomitent cu introducerea îngrășămintelor este unicul procedeu prin care pe lățimea brăzdarului este realizată o perturbare mecanică doar pentru a plasa semințele şi îngrășămintele”, a explicat expertul Mihail Rurac.
Agricultura Conservativă contribuie la micșorarea cheltuielilor de producere pentru că se reduc lucrările, se consumă mai puțin carburant și totodată se emană o cantitate mai redusă de CO2. Un alt principiu important în AC, este menținerea solului acoperit cu plante de cultură sau cu reziduuri vegetale.
„Acoperirea solului cu resturi vegetale protejează solul împotriva eroziunii de apă și de vânt. Reziduurile de plante, în orice poziție s-ar afla, micșorează viteza vântului deasupra solului, protejează suprafața agricolă de acțiunea picăturilor și reduce scurgerile de apă de pe sol. Apa mai bine se infiltrează atunci când picăturile de ploaie pătrund în reziduuri, dar nu în solul dezgolit. Fără aceste resturi, apa favorizează eroziunea. În plus, evaporarea din suprafața solului este mai lentă datorită resturilor vegetale, care, de obicei au o culoare mai deschisă și se încălzesc mai greu. Pe lângă faptul că protejează solul de degradare, reziduurile contribuie la acumularea carbonului în sol, la sporirea biodiversității, la reciclarea elementelor nutritive și multe alte beneficii care sporesc reziliență climatică atât de necesară în ultima perioadă”, a menționat agronomul Mihail Rurac, expert în Agricultura Conservativă.
Fermierul Cornel Moroi din Visoca, raionul Soroca, ne-a confirmat că un imbold puternic pentru a trece de la agricultura convețională și de a încerca sistemul No-till, a fost anume pentru a preveni efectele negative ale secetei.
„Nu am o suprafață mare în gestiune, circa 150 de hectare, însă de vreo 5 ani am început să mă interesez cum pot evita consecințele secetei. Din 2021 am avut niște ani destul de dificili, iar tehnologia No-till ne-a permis să fim rentabili. Toate procesele agricole implică anumite costuri, inclusiv lucrarea solului, am economisit între 30 și 40% din timp, forță de muncă și combustibil în comparație cu agricultura convențională. Din motiv că am terenuri agricole în 70 de locuri diferite, însă un singur tractor, am reușit să fac față anume datorită acestor tehnici de a exclude lucrarea solului. În plus, pot să vă spun că recoltele nu sunt mai mici decât la alți agricultori care nu practică sistemul No-till. De exemplu, am obținut o roadă de 3 tone per hectar la floarea- soarelui, 5 tone/ha la grâu și în jur de 7-8 tone/ha la porumb. Sunt mulțumit de rezultatele obținute, mă refer nu numai la producția agricolă, dar și la modul cum reacționează solul. Totodată, un fermier care nu deține tehnică sofisticată, adică fără agregate complicate, reușește să facă agricultură. Ba chiar nu dăunează mediului, căci lucrarea solului, dintre toate operațiunile agricole în agricultura mecanizată, este cea mai poluantă operațiune a aerului. În plus, fără lucrarea mecanică, ajutăm la regenerarea solului și obținerea unor recolte frumoase”, a povestit agricultorul Cornel Moroi.
Valentin Ivanov, originar din raionul Fălești, care a început să facă agricultură din 2012, ne-a povestit că a ales conștient Agricultura Conservativă. Însă agricultorul a înțeles că sistemul No-till nu înseamnă neapărat și costuri mai reduse.
„Terenurile agricole pe care le gestionăm, o suprafață de peste o mie de hectare, se află într-o zonă expusă eroziunii. Din start am știut că tehnologiile conservative nu presupun costuri mai mici, căci noi oricum utilizăm anumite preparate pentru fertilizare și pentru protecție, în unele cazuri poate chiar mai scumpe decât cele folosite în agricultura convențională. Din 2012, când am revenit în țară și am decis să mă implic în agricultură, am studiat diferite tehnici, recomandări și am ajuns la concluzia că sistemul No-till ar fi potrivit pentru noi. Suprafața agricolă este în pantă, solul este expus în față vântului, dacă nu ar fi fost îngrijit în acești ani, atunci eroziunile nu puteau fi prevenite. No-till nu oferă recorduri la producție, dar o stabilitate care se menține în timp. Noi, agricultorii în trecut eram ca minerii, doar extrageam din sol, dar este cazul să investim ca să obținem rezultatele pe care ni le dorim. Din 2022 prețurile la inputuri au crescut, iar fiecare agricultor încearcă să își planifice activitatea așa ca să obțină profit. Noi nu putem influența costul de vânzare al producției agricole, în schimb pe cele de producere încă putem, dar mai ales starea solului pe care creștem culturile agricole”, a menționat Valentin Ivanov.
De fapt, costul lucrărilor solului nu este cel mai mare din tot lanțul, adică nu acesta este motivul de ce fermierii adoptă sistemul No-till. Cei care aleg tehnologia No-till înțeleg că distrug solul și pierd apa, iar lucrarea solului este absolut inutilă, ba chiar periculoasă. În anii secetoși, tot mai mulți fermieri se interesează și încep să testeze acest sistem atât pentru a stopa eroziunea solului, cât și pentru a conserva rezervele de apă.
„Chiar am realizat un experiment în acest scop, am combinat rapița cu muștarul. Am observat că a fost un caz de succes pentru că spre deosebire de situația din câmp la ceilalți fermieri, la noi zăpada s-a păstrat mai mult. Intenționat am cultivat la distanță de 5 metri muștarul și rapița, care sunt din aceeași familie. Muștarul a crescut înalt, nu a încurcat la rapiță, care s-a dezvoltat bine, dar acest fapt a reținut umiditatea, căci zăpada nu s-a topit așa repede cum s-a întâmplat la ceilalți. Ba mai mult, noi din 2016 am început să utilizăm și sideratele, îngrășămintele verzi, plante crescute cu scopul de a fi încorporate în sol pentru a menține sau chiar crește fertilitatea solului. Studiez atent și combinația lor, pentru că rezultatele sunt uimitoare, combat eroziunea, ajută la infiltrarea apei în sol, mai profund. Datorită sideratelor, se dezvoltă microorganismele folositoare, se reduce temperatura solului în zilele cu arşiţă, contribuie la formarea humusului şi asigură solul cu azot, măreşte aeraţia și nu în ultimul rând, elimină uşor bioxid de carbon din descompunere. Cine își dorește să treacă la Agricultura Conservativă, fără a urmări neapărat interesul economic, va fi uimit câte beneficii va obține pe parcurs”, a subliniat Valentin Ivanov, agricultor din raionul Fălești.
