FAO, în parteneriat cu Guvernul Japoniei, a organizat un atelier de încheiere al proiectului „Sprijin de urgență pentru răspunsul la condițiile extreme de secetă prin promovarea sorgului și distribuirea de furaje pentru animale” în Republica Moldova. Evenimentul a prezentat rezultatele proiectului, care a vizat peste 1.440 de fermieri și gospodării rurale afectate de secetă, și a oferit oportunități de discuții pentru extinderea practicilor agricole rezistente la condițiile climatice dificile.
Vasile Șarban, Secretarul de Stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a subliniat importanța colaborării FAO cu autoritățile naționale și partenerii internaționali în identificarea soluțiilor pentru fermierii vulnerabili. El a explicat că proiectul s-a concentrat pe cultura de sorg, o opțiune mai rezistentă la secetă, care poate oferi stabilitate și venituri consistente.
„FAO a fost întotdeauna alături de noi, inclusiv pe partea de fonduri de criză. Împreună cu alți parteneri de dezvoltare, au fost elaborate programe orientate spre producătorii agricoli vulnerabili, fiind alocate mijloace financiare pentru identificarea unor soluții care să răspundă obiectivelor Ministerului Agriculturii și ale producătorilor agricoli din Republica Moldova. Prin intermediul acestui program avem 1.440 de beneficiari și ne referim la trei aspecte. Sorgul, pentru noi ca țară, nu este o cultură nouă, dar este una cumva neglijată. Înțelegem foarte bine opțiunile producătorilor agricoli: majoritatea sunt orientați spre profit, de aceea merg pe asolamente simple, care includ, în medie, trei culturi – cerealele păioase, porumbul și floarea-soarelui. Noi vrem să introducem mai activ în practica agricolă din Republica Moldova cultura de sorg, ca fiind una mai tolerantă la condițiile de secetă și care ar putea asigura un randament stabil, oferind totodată un venit producătorilor agricoli. Cunoaștem că există producători din Republica Moldova care cred în această cultură și au cultivat-o chiar și fără programe de sprijin, bucurându-se de piață de desfacere și de rezultate bune, aceasta compensând pierderile înregistrate la alte culturi, precum porumbul sau floarea-soarelui. Un alt aspect al programului a fost asigurarea hranei pentru animale, adică furaje, orientate către gospodăriile care dețin animale și care nu aveau suficiente resurse pentru a-și menține activitatea și viabilitatea acestora. O altă componentă a programului a vizat informarea și conștientizarea – seminare organizate în diferite raioane ale Republicii Moldova, unde au fost promovate aceste soluții: cultura sorgului și asigurarea hranei pentru animale. Noi, ca minister, suntem convinși că există culturi care pot fi cultivate în Republica Moldova și care sunt mai tolerante la condițiile de secetă. Trebuie să le identificăm împreună, să le implementăm și să vedem cum le putem extinde și la alți producători care nu au încă resursele sau deschiderea necesară pentru a testa astfel de culturi”, a menționat Vasile Șarban, Secretar de Stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Contribuția Guvernului Japoniei la consolidarea rezilienței agriculturii a fost subliniată de reprezentantul adjunct FAO în Republica Moldova, care a explicat cum sprijinul financiar a ajuns la micii fermieri afectați de secetă și cum a influențat războiul din Ucraina sectorul agricol.
„Vreau să subliniez că implementăm proiecte finanțate de Guvernul Japoniei deja de trei ani și încercăm, prin intermediul acestor resurse financiare, să construim un pilon de reziliență al agriculturii moldovenești în fața crizelor climatice, economice și politice din regiune. Proiectele noastre finanțate de Guvernul Japoniei au vizat, în primul rând, diminuarea impactului negativ al războiului din Ucraina asupra agriculturii din Republica Moldova, precum și reducerea efectelor schimbărilor climatice și ale fenomenelor meteorologice extreme. Cred că am reușit, în mare măsură, să ajungem la nevoile fermierilor mici din Republica Moldova și ale gospodăriilor casnice care practică agricultura. Singurul meu regret este că proiectul a durat doar un an și nu am putut continua acest sprijin în ritmul și la nivelul la care am început. Cu toate acestea, sunt convins că vom reuși să continuăm să sprijinim agricultorii din Republica Moldova, în special pe cei afectați de înghețurile de anul trecut, dar și pe cei care vor avea de suferit în perioada următoare din cauza nivelului scăzut al precipitațiilor, fenomen care este deja vizibil și, din păcate, va continua să afecteze producția agricolă”, a menționat Tudor Robu, reprezentantul adjunct FAO în Republica Moldova.
Impactul asupra comunităților rurale și importanța parteneriatului pe termen lung au fost subliniate de ambasadorul Japoniei în Moldova, care a menționat că fermierii locali sunt proactivi și puternici în activitatea lor.
„În trei ani, am colaborat cu FAO pentru a oferi sprijin urgent fermierilor și familiilor rurale. În cadrul acestui parteneriat, peste 8.000 de fermieri și gospodării rurale au beneficiat de ajutor agricol și asistență tehnică pentru a-și continua activitatea în condiții dificile. Vreau să subliniez că parteneriatul cu FAO va continua, în special prin inițiative menite să atenueze efectele crizelor din ultimii ani și să îmbunătățească reziliența în fața acestor condiții dificile. Cred cu tărie că sectorul agricol al Republicii Moldova este una dintre principalele forțe economice și are un rol esențial în dezvoltarea rurală. Japonia colaborează cu Republica Moldova și are încredere că fermierii săi vor rămâne rezilienți. Aceștia sunt puternici și proactivi în activitatea lor. Vom continua să sprijinim Republica Moldova în acest parcurs, pentru a deveni un stat european prosper și de succes”, a afirmat H.E. Kazuyuki Takeuchi.
Impactul și principalele componente ale proiectului asupra fermierilor au fost prezentate de Artur Shamilov, ofițer tehnic FAO, care a subliniat că adaptarea la secetă necesită soluții inovative și o gestionare mai eficientă a resurselor.
„Trebuie să spun că acest proiect a făcut o mare diferență. Cred că am reușit să demonstrăm că există opțiuni pentru noi atunci când ne confruntăm cu seceta în țară, iar acestea sunt exemple foarte bune de adaptare la schimbările climatice. Acum am înțeles cât de severă poate fi seceta, dar, în același timp, trebuie să găsim soluții. Nu putem elimina seceta, la fel cum nu putem schimba complet condițiile naturale, dar putem găsi alternative foarte bune pentru zonele puternic afectate, în special în sudul și nordul țării. Problema este că trebuie să gestionăm mai bine resursele. Trebuie să producem mai mult sau cel puțin eficient, dar cu mai puține inputuri, inclusiv apă, care este cea mai critică resursă. În același timp, inputurile agricole devin tot mai costisitoare, ceea ce complică situația. De aceea, este important să găsim soluții și alternative pentru a asigura securitatea alimentară. Ieri am discutat cu expertul nostru din Turcia despre varietăți genetice și hibrizi care trebuie adaptați condițiilor din țară. Există multe lucruri pe care le putem face în colaborare cu instituțiile de învățământ și cercetare, pentru a identifica cele mai bune opțiuni pentru Republica Moldova. Chiar dacă unele procese durează, urgențele există deja. Așa cum s-a menționat anterior, de aceea a fost lansat acest proiect de țară, iar împreună cu Guvernul Japoniei planificăm să dezvoltăm un nou proiect în acest domeniu. Acesta va fi un proiect foarte interesant, orientat în special spre micii fermieri, pentru a vedea cum putem reduce, în mod concret, impactul acestor provocări asupra agriculturii”.
Anatol Fală, dr. expert național în agricultură a FAO a aprofundat detaliile proiectului și a demonstrat provocările în experimentarea culturii - sorgul, din gospodariile fermierilor.
„La început, mulți fermieri erau sceptici față de această cultură. Porumbul are deja un preț cunoscut, în timp ce sorgul era o necunoscută. Însă, odată cu lansarea școlilor de câmp și distribuirea semințelor, am identificat potențiali exportatori și procesatori din Republica Moldova, pentru a le garanta fermierilor nu doar producerea, ci și comercializarea acestui produs. În ceea ce privește provocările, multe au fost de ordin tehnic. În nordul și centrul țării, sorgul a fost cultivat preponderent în sistem convențional. În centru și sud, cultura a fost aplicată atât în sistem convențional, cât și în sisteme minime de lucrări ale solului. Sorgul a demonstrat o bună adaptabilitate la diferite tehnologii, însă respectarea rotației culturilor rămâne esențială. În nord și centru, au fost respectați premergători buni, precum grâul sau mazărea. În schimb, în centru și sud, mulți fermieri au cultivat după floarea-soarelui sau porumb, care nu sunt cei mai recomandați premergători. Un alt aspect important a fost perioada de semănat. O parte dintre fermieri au semănat mai târziu, din cauza ploilor din luna mai, în special în nord. Astfel, semănatul s-a făcut spre sfârșitul lunii mai sau chiar începutul lunii iunie, ceea ce a influențat negativ recolta. Totuși, sorgul este o cultură rezistentă, care are capacitatea de a rămâne verde în condiții favorabile”.
Nu în ultimul rând, Nicolae Tîltu, coordonator național de proiect FAO a prezentat rezultatele practice ale proiectului, explicând modul în care semințele distribuite, instruirile și furajele pentru animale au sprijinit fermierii și gospodăriile afectate de secetă.
„Am început prin consultări cu fermierii și cu Ministerul Agriculturii, pentru a identifica cum îi putem ajuta să-și diversifice producția agroalimentară, în special prin orientarea către culturi rezistente la secetă. Am observat că porumbul, foarte popular în rândul fermierilor mici și mijlocii, nu mai oferă randamente bune, mai ales în condiții de secetă, în special în raioanele din sud. De aici a apărut ideea de a pilota cultura de sorg. A fost o campanie destul de dificilă de identificare a beneficiarilor, deoarece puțini fermieri din Moldova erau interesați de această cultură, iar doar câțiva aveau experiență în cultivarea sorgului. Totuși, am reușit să identificăm aproximativ 270 de fermieri, iar în final 253 au beneficiat de suport, din 20 de raioane. Cei mai mulți au fost din nordul țării, unde există mai mult interes și o oarecare experiență. În total, au fost cultivate peste 500 de hectare, mai exact aproximativ 520 de hectare. O parte dintre fermieri aveau deja suprafețe cultivate, iar noi am venit cu sprijin suplimentar, inclusiv cu aproximativ 5 tone de semințe de sorg. Semințele au fost de bună calitate, atât pentru boabe, cât și pentru siloz. Cele pentru siloz au oferit rezultate foarte bune – de exemplu, în Glodeni s-au obținut aproape 75 de tone de masă verde la hectar. Inițial, ne-am concentrat pe fermierii care cresc bovine, pentru a-i ajuta să-și diversifice baza furajeră. Ulterior, am extins sprijinul și către producătorii de sorg pentru boabe. În urma unei campanii rapide, desfășurate pe parcursul unei săptămâni, am distribuit semințele în toate cele 20 de raioane către cei 253 de beneficiari. Aproximativ 85% dintre aceștia au reușit să planteze, ceilalți urmând să o facă în acest an. Rezultatele au fost mai bune în nord, unde au fost mai multe precipitații. În sud, rezultatele depind foarte mult de respectarea tehnologiei agricole și de recomandările experților. În medie, la nivel de țară, producția a fost de 4–5 tone la hectar, iar în unele cazuri, în nord, s-au obținut și până la 8 tone la hectar, de exemplu în zona Ungheni. Acolo există și experiență, dar și capacități tehnice adecvate – utilaje speciale pentru semănat și aplicarea corectă a erbicidelor”.
O altă componentă importantă a proiectului au fost școlile de câmp:
„Aproximativ 200 de fermieri au fost instruiți în 10 astfel de școli, organizate în 20 de raioane, acoperind întreg ciclul agricol. De asemenea, am continuat intervențiile din cadrul proiectului de urgență, prin distribuirea de hrană pentru animale în raioanele cele mai afectate. În urma consultărilor cu Ministerul Agriculturii și alți actori, au fost selectate raioanele Ștefan Vodă și Anenii Noi. Acolo am identificat, împreună cu autoritățile locale, 1.140 de gospodării beneficiare – familii care dețin între una și cinci vaci. Acestea nu beneficiază, de regulă, de alte forme de sprijin, iar intervenția noastră a avut scopul de a le ajuta să-și mențină baza furajeră și efectivele de animale. Pentru viitor, avem în vedere un nou proiect de urgență, cu sprijinul Japoniei, destinat celor afectați de înghețurile târzii, în special apicultorilor și producătorilor de fructe. Vom oferi suport sub formă de nutrienți pentru albine, instruiri și bune practici pentru fermieri, precum și inputuri necesare pentru a reduce impactul acestor fenomene”, a mai povestit Nicolae Tîltu.
Sectorul agricol al Republicii Moldova este esențial pentru economie și ocuparea forței de muncă, însă este extrem de vulnerabil la schimbările climatice și fenomene meteorologice extreme. Secetele consecutive și efectele războiului din Ucraina au afectat grav producțiile de porumb, floarea-soarelui și pășuni. Iar intervențiile FAO, împreună cu Guvernul Japoniei, prin promovarea sorgului și distribuirea de furaje, au sprijinit fermierii și gospodăriile rurale, menținând baza furajeră și asigurând continuitatea producției agricole în condiții climatice dificile.
