Protecţia culturilor prin utilizarea echilibrată a pesticidelor a devenit o problemă destul de actuală, de importanţă globală, însă calitatea pesticidelor poate afecta indirect sanătatea umană. Compuşii chimici organici sau sintetici, care au rolul de a fertiliza si proteja recoltele agricole de potenţiali daunători, conțin uneori substanțe nocive ce ar putea infesta alimentele destinate consumului şi direct ar cauza daune fermierilor în momentul în care se expun atunci când le pulverizeaza asupra recoltelor şi terenurilor agricole. Problema utilizării corecte a preparatelor de uz fitosanitar pentru populația țării este una primordială. Dar pentru folosirea corespunzătoare a pesticidelor, mai este nevoie și de disponibilitatea acestor substanțe, or în mare parte, acestea sunt importate în țara noastră. Potrivit președintelui Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, în 2026 urma să avem o nouă Lege a pesticidelor, care din păcate s-a blocat prin birourile Guvernului, ducând la pierderi financiare uriașe la bugetul de stat.
Inițiativă legislativă nr. 76 din 12 martie 2026 a fost depusă de către deputații în Parlament Serghei Ivanov și Alexandr Trubca pentru modificarea Legii nr. 403/2023 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și pentru modificarea unor acte normative. Produsele de uz fitosanitar se înregistrează pentru un termen de 7 ani. În cazul în care sânt necesare investigații suplimentare pentru constatarea gradului de pericol pentru om, animale şi mediu, se înregistrează provizoriu pentru un termen de 2 ani. La expirarea termenului înregistrării, acesta poate fi prelungit la solicitarea titularului certificatului de omologare, producătorului sau a persoanei juridice desemnate de producător ca reprezentant oficial al acestuia. Nesolicitarea prelungirii termenului înregistrării în decurs de 3 luni de la expirarea acestuia atrage radierea produselor din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar.
„Avem mari dureri de cap pentru că la guvernare au ajuns unii oameni care-s incompetenți. Legea pesticidelor a fost elaborată încă din 2023, doar că din motive neclare, s-a tot amânat intrarea acesteia în vigoare. La noi, o dată la 7 ani se face înregistrarea produsului, ulterior omologarea, iar dacă nu este prelungit termenul, substanța este exclusă din Catalog. Iar ca să înaintezi produsul la omologare, se achită o taxă la bugetul de stat: 4 mii de euro per substanță activă și câte 1500 pentru fiecare cultură la care va fi folosită această substanță. De exemplu, dacă se va utiliza produsul respectiv la 3 culturi, obținem 8500 de euro. Dacă preparatul are nevoie de testare, durează până la 2 ani, căci se testează substanța activă în Laboratorul central fitosanitar. În 2024 au fost încasate 14 milioane de lei la Centrul Național de omologare, în 2025 - 15 milioane de lei, bani adunați în bugetul țării, dintre care 90% mergeau la Instituțiile publice de Cercetare și omologare. În 2026, până în prezent, avem zero lei încasați pentru că Guvernul are alte priorități. Explicația oficială este că se face transpunerea legislației cu cea a Uniunii Europene, care ar urma să intre în vigoare chiar dacă suntem încă departe de integrare. Vecinii noștri din Ucraina au specificat clar că modificările vor intra în vigoare când vor deveni membri UE. Toți aduc erbicid din China, care dacă este înregistrat în UE costă 300 euro per kg, pe când în Republica Moldova, doar 60 euro/kg. Evident că marile companii europene au lobat acest proiect legislativ și se pare că pentru cineva este foarte convenabil dacă se urmărește mai puțin interesul național”, a menționat Serghei Ivanov.
Autoritățile motivează că se pun în aliniere standardele Republicii Moldova la cele ale Uniunii Europene privind clima și mediul, sănătatea publică, starea plantelor și bunăstarea animalelor. Potrivit Deciziei CE nr. 1/2025 (2025/1961) a comitetului de asociere Uniunea Europeană –Republica Moldova, se recomandă ca să fie limitată valabilitatea produselor fitosanitare pentru care se solicită omologarea conform prevederilor Legii nr. 119/2004 privind produsele de uz fitosanitar și fertilizanți. Însă nu este clar până la care dată se propune limitarea acestora.
„Ne vom pomeni că în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar în 2027 circa 138 de produse vor depăși termenul de utilizare, iar în 2028 în jur de 250 de produse vor expira. Astfel vom fi nevoiți să lucrăm cu produse scumpe, pentru că ei nu au laboratoare speciale, nici nu pot înregistra nici un pesticid în țară, vor aduce totul din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, produsele fitosanitare care nu sunt autorizate în statele membre ale UE, vor trebui să fie testate și autorizate în țară. Personal am mers să explic problema ministrei Ludmila Catlabuga, am discutat cu deputatul PAS, Alexandru Trubca, pentru ca Legea pesticidelor nr.76 să intre în vigoare cât mai repede, am semnat-o împreună. Părea că lucrurile urmau să se întâmple în favoarea agricultorilor din Republica Moldova, însă la una dintre ședințele Guvernului, ministra a retras-o din ordinea de zi pentru că cică Legea ar avea nevoie de îmbunătățiri. Am întrebat pe deputatul Alexandru Trubca pentru că s-a implicat și el la această inițiativă legislativă, ca să constat că nici el nu înțelege ce s-a întâmplat. Urmează să vedem la ce etapă a ajuns acest proiect legislativ și care vor fi modificările importante din cauza cărora așa și nu avem Legea pesticidelor intrată în vigoare nici până în prezent”, a mai adăugat Serghei Ivanov.
Experţii atenţionează că descompunerea pesticidelor ajunse în mediu poate să dureze peste 200 de ani şi să afecteze zeci de generaţii umane. În Republica Moldova anual se utilizează peste 2 mii de tone de pesticide. Valoarea medie a intensităţii de utilizare a produselor de uz fitosanitar constituie 1,6 kg/ha, însă în unele regiuni ale ţării se constată o intensitate crescută – circa 4,6 kg/ha. Utilizarea în masă a acestora, mai cu seamă de persoane neinstruite, ar putea produce daune serioase, inclusiv asupra albinelor ca nişte substanţe neurotoxice, fapt care duce la pierderea simţului orientării albinelor, care nu se mai pot întoarce în siguranţă la stup. Se explică prin faptul că substanţele sunt absorbite de plante din sol şi contaminează polenul şi nectarul acestora.
