Platforma digitală eZilier, lansată la 1 iunie, stârnește reacții mixte în rândul autorităților și fermierilor. În timp ce primii mizează pe formalizarea muncii ocazionale și colectarea contribuțiilor fiscale, unii fermieri spun că sistemul este util, dar dificil pentru lucrători și poate crea presiuni suplimentare asupra micilor afaceri.
Legumicultorul Sergiu Briceag din satul Buțeni, raionul Hîncești, spune că a auzit despre platformă, dar nu a început să o folosească. El susține că una dintre principalele probleme ține de nivelul redus de alfabetizare digitală în rândul zilierilor mai în vârstă și de lipsa accesului la telefoane. Potrivit agricultorului, o altă dificultate a utilizării aplicației ține de modul diferit de organizare a muncii zilierilor. Acesta explică faptul că lucrătorii sunt plătiți la oră, în funcție de timpul lucrat.
„Din suma pe care o primește zilierul trebuie achitată și o taxă către stat, ca un fel de impozit. Acesta este minusul. Zilierul vine și te întreabă cât îi dai, el vrea banii pentru ziua respectivă”, spune agricultorul.
Briceag cultivă castraveți pe care îi comercializează angro în Piața Revenco din Chișinău și își plătește zilierii cu 60 de lei pe oră. El atrage atenția asupra deficitului de forță de muncă din agricultură. Deocamdată, producătorul nu intenționează să utilizeze platforma eZilier, întrucât mulți muncitori refuză să declare veniturile și percep sistemul drept o formă de control asupra micilor afaceri.
Agricultoarea Lucia Cășuneanu din Buțeni confirmă că se confruntă cu aceeași problemă – lipsa forței de muncă. În opinia sa, eZilier poate fi un instrument util pentru autorități, dar aplicarea sistemului ar putea fi dificilă pentru micii producători agricoli și pentru lucrătorii ocazionali.
Directorul Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Legume (APEL), Rodion Gudîm, afirmă că agricultura se confruntă în principal cu lipsa forței de muncă și cu dificultăți de desfacere. El consideră că digitalizarea muncii zilierilor este un pas necesar pentru formalizarea sectorului, însă atrage atenția asupra complexității sistemului și a timpului suplimentar necesar pentru raportări.
„Statul are de câștigat, iar persoanele înregistrate pot beneficia de anumite drepturi și beneficii oferite de stat. În același timp, există și unele dificultăți în practică: agricultorii spun că unii zilieri refuză să își ofere datele din buletin, inclusiv codul personal.Per ansamblu însă, trecerea unui număr mai mare de persoane din zona informală în cea legală este un lucru pozitiv”, a explicat specialistul.
Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul zilierilor pentru care au fost declarate contribuții a crescut de la 6.687 în 2023 la 10.425 în 2025. Totuși, utilizarea registrelor de evidență rămâne redusă, iar numărul zilierilor înregistrați este încă sub necesarul real de forță de muncă sezonieră.
