În pofida faptului că în jurul Camerelor agricole care încă nu au fost înființate, au apărut atâtea controverse acerbe, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu intenționează să renunțe la acest deziderat promovat activ de autorități în rândul fermierilor. Discuțiile despre Camerele agricole au pornit încă din vara anului 2024, când fostul ministrul al Agriculturii, Vladimir Bolea promova înființarea entităților respective pentru a absorbi fonduri europene, iar Ludmila Catlabuga, actuala ministră a Agriculturii, era printre fermierii interesați de experiența altor state din UE, cum ar fi Austria. Pe de altă parte, Fondul național pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural (FNDAMR) constituie 2, 3 miliarde de lei pentru anul 2026, bani care vor fi distribuiți pentru achitarea plăților de subvenționare către fermieri, însă datoriile din anii precedenți ajunsese la circa 3 miliarde. În plus, Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar (CAPA), ce reprezentă interesele a mii de producători agricoli din Republica Moldova, a solicitat verificarea constituționalității Legii nr. 39/06.03.2024 privind organizarea și funcționarea Camerelor agricole, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026. Două fracțiuni parlamentare au depus la sfârșitul anului 2025 contestări la Curtea Constituțională, care urmează să se expună în 6 luni de la data înregistrării. Și cu toate acestea, MAIA nu stopează procesul de înființare a Camerelor agricole, anunțând că vor fi create 5 Camere agricole în 2026 pentru care au fost alocate 21 milioane de lei.
Potrivit ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, până se va expune Curtea Constituțională, Ministerul Justiției le-ar fi permis implementarea Legii privind organizarea și funcționarea Camerelor Agricole. La mijlocul lunii februarie 2026, ministra a declarat că în acest an vor fi create cel puțin 3 Camere Agricole, în diferite regiuni ale țării.
„Există o contestare pe câteva articole din această lege la Curtea Constituțională. Și este vorba de problema obligativității calități de membru. Dar atât timp cât Curtea Constituțională nu s-a expus, Ministerul Justiției ne-a informat că noi putem merge în continuare pe implementare. Nedumerirea asociațiilor de profil, percepția că se dublează atribuțiile lor nu sunt adevărate. Am avut o discuție și cu cei de la Consiliul Asociațiilor cu Profil Agroalimentar, din care fac parte cele 16 asociații. Vrem să subliniem că asociațiile sunt și trebuie să fie parte componentă a camerelor, pentru că vin cu o expertiză de profil. Am propus modelul Austriei, nu în zadar ex-președintele Camerei agricole din Austria, Hermann Shultes, a mers prin diferite raioane pentru a discuta cu agricultorii noștri cât de benefică ar fi asocierea în Camerele agricole. Ne dorim mult să fie create aceste entități și să avem suportul CAPA prin experiența lor, utilă fermierilor”, a declarat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.
Cu alte cuvinte, MAIA dorește ca Asociațiile de Profil Agroalimentar, care există de ani de zile și au reușit să se dezvolte fiecare în sectorul său, prin consilierea membrilor și susținerea acestora, să adere la Camerele Agricole, care urmează să fie înființate. Dar când anume se va întâmpla nu este clar, în contextul cauzat de costurile la motorină și nemulțumirea agricultorilor, care cel mai probabil nu consideră aderarea la CA o prioritate acum.
„Noi nu îi putem forța, urmează să se întrunească și să se decidă, cel mai probabil prima Cameră agricolă va fi constituită la Ștefan Vodă. Cert este că în 2026, cele 5 Camere agricole vor fi înființate în Republica Moldova, pentru care au fost alocate 21 de milioane de lei în Programul Strategic de Politici Agricole (PSPA). Trebuie să se înțeleagă că primele inițiative sunt mai dificile, dar cineva trebuie să încerce. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în Republica Moldova ne susține tehnic, ne ajută cu un expert juridic. Camerele Agricole vor avea 100 % autonomie față de stat. Bugetarea va fi permanentă pentru ca toți fermierii din țară să obțină consiliere și suportul necesar ca să poată desfășura activitățile agricole. Ne propunem să delegăm unele sarcini, precum colectarea anumitor date așa cum are loc în alte țări europene. De exemplu, în Germania, anume Camerele Agricole colectează dosarele de la fermieri și astfel sunt calculate sumele necesare pentru debursarea subvențiilor, astfel de sarcini ne dorim și noi să stabilim pentru Camere Agricole. Nimeni nu neglijează rolul Asociațiilor, dar profilul lor este destul de îngust, iar noi am văzut modelul Austriei care ne-a părut potrivit de preluat. Camera Agricolă plătește lunar specialiștii Asociațiilor ca să ofere suportul necesar agricultorilor care au nevoie de ghidare și expertiză. Directorii executivi ai Asociațiilor sunt angajați la Camerele Agricole din Austria, prin urmare, specialiștii din cadrul Asociațiilor noastre vor fi importanți datorită experienței și expertizei lor. Ne pare rău că cei din CAPA uită că fortificarea Asociațiilor s-a realizat cu susținerea MAIA, noi ne dorim să existe o colaborare armonioasă. Camerele Agricole sunt entități mai mari, dacă nu vor funcționa, vom sista activitatea lor. Dar până nu vom porni, nu vom cunoaște dacă vor funcționa sau nu, avem anumiți fermieri și în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, care sunt interesați de creearea Camerei Agricole în regiune. Sperăm că vom reuși să demonstrăm că de fapt Camerele Agricole sunt exemple de succes”, a explicat Sergiu Gherciu, secretarul general din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar, nu doar că nu susține înființarea Camerelor agricole, ba chiar așteaptă decizia Curții Constituționale, căci două fracțiuni parlamentare au depus contestări, considerând Legea nr. 39/06.03.2024 privind organizarea și funcționarea Camerelor Agricole, neconstituțională.
„Noi încă din noiembrie 2025 am subliniat că deși Legea nr. 39/06.03.2024 privind organizarea și funcționarea Camerelor agricole, invocă modelul Camerelor agricole din statele UE, structura propusă în Republica Moldova nu respectă principiile europene fundamentale, precum: autonomie financiară, independență față de Guvern, reprezentare democratică reală și caracter strict consultativ. În majoritatea țărilor UE, Camerele Agricole sunt asociații voluntare, nu entități cu caracter cvasi-obligatoriu. Pe când la noi, agricultorii vor fi forțați prin legea respectivă să facă parte obligatoriu din Camerele agricole, ceea ce contravine cu Art. 40 din Constituția Republicii Moldova – dreptul la liberă asociere și cu Art. 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – libertatea de asociere. În plus, Camerele agricole vor dubla atribuțiile asociațiilor existente și funcționale, își vor suprapune funcțiile cu Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală, Camera de comerț și industrie. Legea aduce birocratizare suplimentară, risipirea banilor publici și ai agricultorilor, care vor plăti către 2-3 organizații simultan – o povară financiară inacceptabilă, mai ales pentru micii producători. Și chiar dacă se susține că potrivit prevederilor legii, Camerele agricole devin jucători politici indirecți, dependența de finanțare de la bugetul de stat, lipsa unei formule exacte de finanțare va transforma Camerele Agricole într-un instrument de control politic, nu într-o structură independentă de reprezentare a intereselor agricultorilor. Legea oferă Camerelor agricole roluri de consultare a politicilor publice, reprezentare în elaborarea programelor pentru sector, influență asupra fondurilor de subvenții. Dacă aceste structuri devin controlate politic sau monopolizate, adevărata voce a agricultorilor nu va fi auzită”, ne-a povestit Marina Albu, secretar al Consiliului Asociațiilor cu Profil Agroalimentar (CAPA).
Totuși MAIA susține că implicarea în gestionarea Camerelor agricole va fi minimă, în special în perioada formării acestor entități.
„Noi am consultat fermierii din întreaga țară, nu doar pe cei care fac parte din Asociații, anume acesta este scopul nostru, ca toți fermierii din Republica Moldova să devină membri ai Camerelor agricole. Am avut ședințe în 10 localități, cu circa 3500 de agricultori sau cetățeni care au fost în străinătate și au revenit în țară cu anumite sume de bani și își doresc să investească în agricultură. Am prezentat beneficiile înființării Camerelor agricole în baza modelului austriac de organizare în agricultură. Am avut invitați din Austria, ex-președintele Camerei Agricole din Austria, Hermann Shultes și fostul comisar european, Dacian Cioloș, un pilon al agriculturii din UE, care a explicat de ce în cazul României nu au funcționat Camerele agricole, pentru că a lipsit obligativitatea de membru. Anume din acest motiv, noi am stabilit că dacă fermierul va dori să beneficieze de suport financiar de la stat, va fi obligatoriu ca să devină membru în Camera agricolă. Legea a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și oferă o platformă, un temei juridic ca grupul de inițiativă să se înregistreze la Agenția de Servicii Publice și primele trei grupuri de inițiativă, de la Cahul, Drochia și Ștefan Vodă au solicitat să înființeze Camere agricole. Sunt fermieri care fac parte inclusiv din Asociațiile membre din CAPA, dar care nu dețin funcții decizionale. Acești fermieri au înțeles și au văzut perspectivele de dezvoltare prin intermediul Camerelor agricole. Noi vom oferi tot suportul necesar, dar există și anumiți parteneri externi și donatori care ulterior ne vor ajuta financiar”, a explicat Sergiu Gherciu, secretarul general din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
