La Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” s-a desfășurat astăzi un eveniment dedicat prezentării progreselor recente în domeniul producerii semințelor autohtone, unde oficialii și cercetătorii au discutat despre investițiile efectuate, direcțiile strategice și modul în care aceste eforturi contribuie la consolidarea securității agricole în Republica Moldova. Scopul principal al întâlnirii a fost evidențierea modului în care cercetarea și modernizarea infrastructurii pot sprijini fermierii și pot reduce dependența de importurile de semințe.
Directorul Anatolie Spivacenco a evidențiat rolul investițiilor externe și interne în consolidarea infrastructurii pentru producerea și păstrarea semințelor.
„În ultimii doi ani, Ministerul Agriculturii cu suportul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană și al Agenției de Dezvoltare Internațională, a beneficiat de 1.250.000 de euro pentru construcția unei hale de păstrare a materialului semincer, cu o suprafață de 1.200 de metri pătrați. Am construit un frigider cu o capacitate de 100 de tone pentru păstrarea genofondului. De asemenea, am reconstruit și beneficiem de o linie de procesare, în valoare de 500.000 de euro, destinată procesării materialului semincer. Toată investiția respectivă este direcționată, după ciclul de producere, spre al doilea ciclu – păstrarea, procesarea, ambalarea și comercializarea materialului semincer”, a menționat doctorul în științe agricole.
De asemenea, a fost prezentat modul în care sprijinul internațional a fost utilizat pentru tehnologiile agricole moderne și pentru cultura cânepii.
„Totodată, în scopul implementării în Republica Moldova a tehnologiilor conservative de prelucrare a solului, împreună cu IFAD, am beneficiat de un suport de 300.000 de dolari. Acesta a fost utilizat pentru o semănătoare destinată însămânțării fără prelucrarea adâncă a solului, precum și pentru o stropitoare și alte utilaje agricole. De asemenea, pentru implementarea culturii cânepii în Republica Moldova, am beneficiat de 100.000 de euro. Acești bani au fost utilizați pentru o dronă agricolă, necesară pentru evaluarea stării câmpurilor și intervenții cu tratamente fitosanitare. Acest laborator va permite efectuarea testărilor pentru producătorii de cânepă din Republica Moldova, inclusiv determinarea conținutului de substanțe, pentru a facilita accesul pe diferite piețe. Vor fi testate semințele, uleiul obținut și calitatea acestuia, precum și alți indicatori relevanți”, a relatat Anatolie Spivacenco.
Secretarul de stat Vasile Șarban a explicat modul în care Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pregătește măsuri concrete pentru susținerea fermierilor și încurajarea utilizării semințelor autohtone.
„Ministerul Agriculturii nu are mecanisme speciale pentru a dota fermierii cu semințe, dar vine cu alte mecanisme de suport în ceea ce privește însămânțarea culturilor leguminoase cu semințe de producție autohtonă, unde se oferă o subvenție de 2.000 de lei la hectar, însă trebuie prezentat certificatul de calitate. Pe celelalte aspecte, desigur, Ministerul intervine pe diferite domenii cu alte investiții, fie sub formă de subvenții, fie prin partenerii de dezvoltare, inclusiv prin intermediul Agenției de Modernizare și Dezvoltare a Agriculturii (ADMA). În plus, avem în promovare un proiect de hotărâre de Guvern referitor la acordarea accizei la motorina utilizată de fermieri în campania de primăvară. Acciza va fi returnată sau rambursată în proporție de 100%, indiferent de suprafața gestionată de producătorul agricol, însă va exista un plafon de 200.000 de lei per fermier”.
Având în vedere provocările climatice și fluctuațiile pieței europene, autoritățile pun accent pe consolidarea fondului genetic și pe creșterea rezilienței sectorului agricol din Republica Moldova.
„Am văzut ce s-a întâmplat în anul 2020, când o bună parte din continentul european a fost afectată de secetă, iar marii producători de semințe nu aveau stocuri sau cantități suficiente pentru a aproviziona toate țările. Respectiv, semințele erau fie foarte scumpe, fie insuficiente. De aceea, ne orientăm investițiile către acest Centru Național de Cercetare și Producere a Semințelor, pentru a asigura un fond genetic stabil. Depozitul de 100 de tone este destinat menținerii acestui fond genetic, astfel încât, în situații dificile, să putem reabilita anumite linii sau forme parentale din selecția autohtonă. Totodată, vrem să creștem calitatea semințelor livrate fermierilor. Acestea trebuie să fie bine sortate și calibrate, deoarece fermierii utilizează semănători performante care necesită semințe uniforme pentru a asigura o densitate corectă la hectar. De asemenea, centrul trebuie dotat cu un depozit performant, cu stelaje, stivuitoare și, în perspectivă, sisteme moderne de control, astfel încât un operator să poată gestiona marfa din depozit prin comenzi automatizate”, a explicat Vasile Șarban, secretar de stat a MAIA.
În contextul modernizării proceselor de producție și al promovării semințelor autohtone, secretarul de stat a explicat măsurile și obiectivele vizate pentru sectorul agricol.
„Va exista o linie de procesare a semințelor, pe care centrul nu a avut-o anterior, destinată sortării, calibrării, curățării, tratării, ambalării și etichetării semințelor. Astfel, creștem nivelul de calitate pentru ca producătorii agricoli să fie interesați de acest material semincer. Pe lângă valoarea biologică a semințelor produse în Republica Moldova, trebuie să luăm în considerare și costul de producere. Semințele autohtone vor fi mai ieftine decât cele importate și mai adaptate condițiilor locale, inclusiv mai rezistente la secetă. În cazul unor condiții dificile, pierderile fermierilor vor fi mai mici comparativ cu utilizarea hibrizilor de selecție străină, unde costurile sunt mult mai mari. De aceea, în 2022 și 2023, când a fost creat acest centru, obiectivul a fost asigurarea unei producții stabile de semințe în Republica Moldova. Anterior, la porumb, se asigura circa 70% din piața internă, iar în prezent nivelul este de aproximativ 30%. Ne dorim să revenim treptat la 70%, inclusiv împreună cu partenerii locali care produc semințe”, a menționat Șarban.
Pantelimon Borozan, vice-director pentru știință la sectorul porumbului, a oferit o prezentare detaliată a structurii celor cinci laboratoare ale sectorului, explicând rolul fiecăruia și etapele complexe implicate în cercetarea, crearea hibrizilor și producerea semințelor de porumb.
„În principiu, la sectorul porumbului avem cinci laboratoare. Primul este laboratorul de genetică și genofond, unde menținem genofondul porumbului. Totodată, acest laborator se ocupă de crearea analogilor androsterilității și restauratorilor de fertilitate. Acesta este un lucru foarte important, deoarece producem semințe în baza germoplasmei de androsterilitate, ceea ce ne permite să producem semințe mai ieftine, pentru că nu este necesar de rupt spicele la forma maternă. Al doilea laborator este cel de creare a hibrizilor pentru zonele de nord. Acesta se ocupă cu crearea hibrizilor timpurii, destinați în special exportului în țările cu regim termic limitat. Următorul laborator este cel de creare a hibrizilor tardivi, care se ocupă de crearea hibrizilor mai tardivi pentru Republica Moldova și zonele de sud ale altor țări. Mai avem laboratorul de seminologie, care produce semințe și se ocupă, în primul rând, de experiențele din domeniul seminologiei, pentru a produce semințe mai eficient și mai ieftin. Totodată, acest laborator produce semințe – hibrizi de valoare biologică superioară, semințe de prebază, semințe certificate și alte categorii. De asemenea, există laboratorul de tehnologie. Toate aceste laboratoare funcționează într-un proces integrat, care începe cu genetica și se încheie cu producerea semințelor. La moment, toate laboratoarele pregătesc semințele pentru amplasarea experiențelor în câmp”, a explicat Borozan.
De asemenea, vice-directorul pentru știință la sectorul porumbului a evidențiat complexitatea procesului de multiplicare și testare a hibrizilor.
„Laboratorul de tehnologie realizează diferite experiențe, în special privind fertilizarea porumbului și protecția plantelor. În prezent, se elaborează planul de amplasare a experiențelor în câmp. Toate semințele necesare sunt pregătite și ambalate. Dispunem de o semănătoare specială pentru însămânțarea pe parcele mici, deoarece în procesul de selecție sunt semănate aproximativ 5.000 de parcele. Acestea presupun realizarea a circa 40.000–50.000 de polenizări și încrucișări între plante. Totodată, avem un sector de irigare unde se multiplică cele mai importante semințe. În spatele fiecărui hibrid se află un proces complex, care durează între 10 și 15 ani. Avem un sortiment larg de hibrizi, de la cei foarte timpurii până la cei tardivi, pe care îi promovăm pe întreg teritoriul Republicii Moldova și peste hotare”.
Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor de la Porumbeni este principalul punct de producție a semințelor autohtone în Republica Moldova. De-a lungul anilor, acesta a primit investiții substanțiale din partea UE și a altor parteneri internaționali pentru modernizarea laboratorului de genetică, liniilor de procesare și infrastructurii de depozitare.
