Reprezentanți ai autorităților și ai sectorului apicol au participat la Congresul membrilor din Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM), unde au fost discutate problemele cu care se confruntă apicultorii, dar și măsurile de sprijin pentru domeniu. Evenimentul a reunit apicultori din toată țara și reprezentanți ai instituțiilor publice responsabile de agricultură.
În cadrul congresului, secretara de stat a Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, Tatiana Nistorică, a vorbit despre proiectul de hotărâre de Guvern privind sprijinul pentru fermieri în contextul scumpirii motorinei. Potrivit acesteia, documentul aflat în proces de avizare include și sectorul zootehnic, iar apicultorii ar putea beneficia indirect de aceste măsuri.
„În proiectul în cauză este reflectat și sectorul zootehnic. Acum el este în proces de avizare, consultare, respectiv sectorul zootehnic rămâne a fi inclus, apicultorii fiind parte componentă”, a declarat Tatiana Nistorică.
Secretara de Stat a explicat însă că, în prezent, subvenționarea directă a producției de miere nu este posibilă, deoarece politica de sprijin este orientată în primul rând spre domenii considerate esențiale pentru siguranța alimentară.
„Acum nu este posibil pentru că politica de subvenționare este direcționată și are două obiective principale, asigurarea siguranței naționale și aici dacă vorbim de segmentul miere, când s-a luat în calcul, în mare parte mierea merge la export, respectiv ea nu rămâne pe piața locală. Principala problemă este lipsa de finanțe. Alocarea s-a făcut pentru sectorul bovine, ovine pentru lapte și carne, dar segmentul miere nu a fost considerat ca un subiect pentru a spori siguranța alimentară a producției în Moldova”.
La rândul său, directorul executiv al ANARM, Ion Maxim, a atras atenția asupra unor riscuri pentru sănătatea albinelor, inclusiv importul de roiuri și utilizarea semințelor tratate cu substanțe nepermise.
„Cum se asigură verificarea sănătății animalelor și perioada de carantină de 30 de zile. Anul trecut au fost aduse o mașină sau două mașini cu roiuri de albină și anul acesta iarăși s-a vorbit ca să se importe roiul acesta. Eu, ca reprezentant al Asociației și colegii mei suntem împotrivă ca să se aducă roi, mai bine să aducă numai albine, pentru că putem să avem surprize și să fie respectată perioada de carantină”.
Acesta a menționat și probleme legate de tratamentul semințelor de floarea-soarelui, care ar putea afecta familiile de albine.
„Înainte de a fi plantate ele sunt tratate cu anumite preparate. Noi presupunem că sunt tratate cu preparate care nu sunt acceptate în Republica Moldova. Și ca dovadă la problema de care noi vorbim sunt familiile de albine care fac semința de floarea-soarelui, ele slăbesc foarte mult”.
La eveniment a participat și Diana Coșalâc, director adjunct al Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, care a oferit detalii despre perioada de tranziție a programelor de subvenționare.
„Anul 2025 practic a fost ultimul an de recepționare a dosarelor. Avem perioada de tranziție și am să atenționez pentru acei care au demarat proiecte în anul 2024 sau 2025 și au suportat costurile în anul de finanțare în anul 2025, ele vor fi eligibile în anul 2026. Sunt aceleași condiții care au fost până în prezent”.
Potrivit acesteia, mulți apicultori au optat pentru mecanismul de plată în avans, care oferă o garanție de implementare a proiectelor.
Congresul a servit drept platformă de dialog între autorități și apicultori privind provocările din sector și soluțiile necesare pentru dezvoltarea apiculturii în Republica Moldova.
