Dacă până în anul 2023 importurile de făină în R. Moldova depășeau exporturile, din anul 2024, odată cu creșterea capacităților de producție în țară situația s-a inversat. Astfel, în anul 2024 au fost exportate 27 393 de tone de făină de grâu, cu 11,6% mai mult comparative cu volumul importat (24 544 de tone), iar în primul semestru 2025 creșterea e și mai pronunțată - de 24% (14 808 tone exportate, contra 11 989 de tone de import). Datele se conțin în analiza expertului în agro-market Iurie Rija.
„Totuși, tendința de depășire cantitativă a exporturilor față de importurile de făină nu se reflectă în balanța comercială exprimată valoric. În continuare, valoarea importurilor de făină exprimată în bani rămâne superioară valorii exporturilor”, afirmă expertul.
Astfel, în anul 2024, importurile de făină au însumat 161,97 milioane de lei, în timp ce exporturile au totalizat 133,01 milioane de lei. Aceeași tendință se menține și în primul semestru al anului 2025, când importurile au atins 91,04 milioane de lei, față de 78,76 milioane de lei încasați din exporturi.
Situația este explicată de decalajul accentuat dintre prețurile de import și cele de export. În anul 2024, prețul mediu de import al făinii a fost de 6,60 lei/kg, cu mult peste prețul mediu la export, care a fost de doar 4,86 lei/kg. Decalajul a constituit 36%. Fenomenul s-a accentuat și mai mult în primul semestru al anului 2025, când prețul mediu la import a ajuns la 7,59 lei/kg, în timp ce exporturile s-au realizat la un preț mediu de 5,32 lei/kg. Astfel, decalajul dintre prețul de import și cel de export a crescut la 43%, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.
Analizând structura importatorilor de făină de grâu în Republica Moldova pentru anii 2024 și primul semestru al anului 2025, se observă o concentrare pronunțată a volumelor pe două companii principale: „Galexim Grup” SRL și „Vitalcomus” SRL. În anul 2024, „Galexim Grup” SRL a importat 11 408 tone de făină, ceea ce reprezintă aproximativ 46,5% din totalul importurilor din acel an (11 408 din 24 544 tone). Pe locul doi se află „Vitalcomus” SRL, cu un volum de 4 285 tone, respectiv o cotă de piață de circa 17,5%.
Aceeași tendință se menține și în primul semestru din 2025, când „Galexim Grup” a importat 4 621 tone (aproximativ 38,5% din totalul de 11 989 tone), iar „Vitalcomus” – 2 434 tone (circa 20,3%).
Marea majoritate a importatorilor de făină de grâu din Republica Moldova sunt companii cu activitate preponderent în sectorul retail sau distribuitori de produse alimentare către rețelele de magazine.
Originea importurilor de făină de grâu în Republica Moldova este dominată de Ucraina în ultimii ani. În anul 2024, din totalul importurilor de 24 544 de tone, peste 20 100 de tone au provenit din Ucraina, ceea ce reprezintă 82% din volumul total importat. România a ocupat poziția a doua, cu 2 325 de tone importate, sau 9,5% din total. Practic, aproape 92% din făina importată în Republica Moldova a provenit din aceste două țări vecine.
Aceeași tendință se păstrează și în primul semestru al anului 2025. Din totalul de 11 989 de tone importate, Ucraina a livrat 9 481 de tone (circa 79%), iar România – 1 396 de tone (aproximativ 12%).
Faptul că Ucraina este furnizorul principal pentru făina de grâu importată în Republica Moldova se explică nu doar prin proximitatea geografică și prețuri competitive, dar și prin calitatea superioară a făinii produse în regiunile ucrainene, în special în regiunea Vinița. Făina din zona dată este apreciată de procesatorii și brutarii moldoveni datorită conținutului ridicat de proteină, care asigură o textură mai bună produselor de panificație și indicele de cădere (falling number) favorabil, ce indică o enzimă optimă, necesară pentru obținerea unei pâini cu aspect și gust de calitate.
„Un aspect remarcabil este lipsa în rândurile importatorilor de făină a marilor brutării și uzine de panificație din țară, precum SA „Franzeluța”, SA „Iugintertrans” (Milina), S.R.L. „Șapte Spice”, SA „Combinatul de pâine din Bălți”, SA „Cahulpan” și altele. Importurile de făină sunt realizate în special de către magazinele retail sau companii de distribuție alimentară. Realitatea dată confirmă faptul că cea mai mare parte a producției de panificație destinată consumului intern este asigurată din făina produsă local, la morile din țară”, punctează expertul.
Conform unui studiu recent, consumul mediu anual de pâine per persoană în Republica Moldova este de 91 kg. Dacă ținem cont de raportul specific industriei (1,6 kg pâine rezultă din 1 kg făină), consum anual cifrează circa 56,9 kg de făină de grâu per persoană. Astfel, la nivel de țară, necesarul total anual se situează între 136,5 și 140 de mii de tone.
„Prin urmare, volumele anuale de import acoperă circa 20% din necesarul intern, în timp ce restul de 80% este asigurat de producția locală. Proporția dată evidențiază gradul ridicat de autoaprovizionare cu făină de grâu în R. Moldova”.
De asemenea, trebuie menționat că făina de import este destinată preponderent segmentului de retail, fiind livrată în ambalaje mici de 1, 2 sau 3 kg, fapt ce explică și prețul mai ridicat față de făina autohtonă. Morile din Republica Moldova comercializează, în schimb, făina fie vrac, la cisternă, fie în saci de 50 kg, format preferat de brutării și unități industriale mari. Diferență respective de segmentare a pieței influențează atât politica de preț, cât și preferințele consumatorilor.
„Dacă analizăm ponderea grâului procesat pe teritoriul țării în raport cu exporturile de grâu sub formă de materie primă, observăm că între 15 și 20% din grâul produs este prelucrat intern, restul fiind exportat ca materie primă. Această realitate subliniază importanța continuării investițiilor în procesarea internă pentru a adăuga plus valoare produsului agricol autohton. La fel, se conturează necesitatea dezvoltării capacităților de ambalare mică la morile din Republica Moldova. O astfel de modernizare va permite morilor locale să ofere făină direct pe rafturile magazinelor retail în ambalaje mai mici, reducând astfel dependența de importurile destinate acestui segment de piață”, a conchis expertul.
