Cultivând sfecla de zahăr de peste 130 de ani și exportând zahăr de peste 60 de ani, Republica Moldova ar putea ajunge importator la acest capitol. „Deși sfecla de zahăr este ramura care asigură, în prezent, cele mai mari încasări de pe hectar, comparativ cu alte produsele agricole, a ajuns să aibă cea mai minimă recolta anuală la hectar”, a declarat Veaceslav Ioniță.
2024 a fost cel mai complicat an pentru producătorii de sfeclă de zahăr
Potrivit expertului, anul 2024 a fost cel mai complicat pentru producătorii de sfeclă de zahăr. Cel mai probabil, va fi anul cu cea mai mică roadă de sfeclă de zahăr. Mai puțin în toată istoria Republicii Moldova a fost în 2009. Din opt culturi agricole care domină în Republica Moldova, sfecla de zahăr oferă cele mai mari venituri la hectar. Ocupând doar 1%, sau circa 14 mii/ha din terenul arabil destinat culturilor agricole, încasările sunt de peste 3 ori mai mari față de celelalte culturi luate împreună. În acest sector lucrează 1,6%, sau 3 mii de oameni, astfel, încasările per angajat sunt de două ori mai mari față de alte activități agricole.
Republica Moldova este una dintre puținele țări din Europa care nu oferă subvenții industriei zahărului
Veaceslav Ioniță a mai spus că Republica Moldova este una din puținele țări din Europa care nu oferă subvenții industriei zahărului, dar generează vânzări anuale de peste 1 mild/lei. Din opt produse agricole de bază, care asigură 99% din toată suprafața terenurilor agricole utilizate din Republica Moldova, sfecla de zahăr, în 2023, a general cele mai multe venituri la hectar – de 42,3 mii/lei, în timp ce mazărea a generat venituri la hectar de 19,8 mii/lei; rapița – 15,9 mii/lei; floarea soarelui – 13,1 mii/lei; grâul – 11,3 mii/lei; porumbul – 10,5 mii/lei; soia – 10,5 mii/lei; iar orzul – 10,1 mii/lei.
Expertul a declarat că suprafața medie de cultivare a sfeclei de zahăr în perioada anilor 1980/1984 a fost de 99,7 mii/ha; între 1990/1994 a coborât la 82,2 mii/ha; între 2000/2004 – 49,2 mii/ha; 2010/2014 – 26,7 mii/ha; 2020/2024 – 12,6 mii/ha, iar în 2025 este estimat – 14 mii/ha. Cu referire la producția medie anuală totală a sfeclei de zahăr, a afirmat că între 1980/1984 a fost de 2 mil 340 mii/tone; în perioada 1990/1994 – 1 mil 880 mii/tone; 2000/2004 – 945 mii/tone; 2005/2009 – 785 mii/tone; 2010/2014 – 850 mii/tone; 2020/2024 – 470 mii/tone.
„Niciodată nu a fost un nivel atât de mic de după anii 1970 și până în prezent. Sfecla de zahăr este ramura care asigură cele mai mari încasări și din păcate s-a ajuns la un minimum de 470 mii/tone anual”, a declarat expertul.
Între 2020 – 2024, datorită noilor tehnologii, a fost înregistrată cea mai mare productivitate a sfeclei de zahăr
Despre productivitatea medie anuală a sfeclei de zahăr, Veaceslav Ioniță a spus că în perioada 1980/1984 a fost de 24,4 tone/ha; între 1985/1989 – 28 tone/ha; 2000/2004 – 19,2 tone/ha; 2010/2014 – 31,8 tone/ha; iar între 2020/2024 – 37,3 tone/ha.
„Datorită tehnologiilor noi de cultivare a sfeclei de zahăr, astăzi, deși avem precipitații mai puține, iar suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr este mică, a fost înregistrată cea mai mare productivitate medie anuală a sfeclei de zahăr. Este o ramură în care s-au făcut investiții de peste 130 mil/euro, fără subvenții din partea statului. Practic este ramura care s-a autofinanțat”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre producția de sfeclă de zahăr, expertul a menționat că în 2005 a fost de 991 mii/tone; în 2006 – 1 mil 177 mii/tone; 2009 – 306 mii/tone; 2014 – 1 mil 345 mii/tone; 2015 – 531 mii/tone; 2017 – 855 mii/tone; 2020 – 410 mii/tone; 2021 – 737 mii/tone; iar în 2024, estimativ – 320 mii/tone.
„De la aproape 1 milion de tone a scăzut la sub 500 de mii de tone. Tendința în ultimii 20 de ani este reducerea de două ori a cantității de sfeclă de zahăr produse. Veniturile producătorilor din vânzarea sfeclei de zahăr în 2010 au fost de 393,6 mil/lei; în 2014 – 749,1 mil/lei; 2015 – 350,2 mil/lei; 2017 – 666,8 mil/lei; 2020 – 265,8 mil/lei; 2021 – 489,5 mil/lei; iar în 2024 – 259,2 mil/lei”, a spus expertul.
Producția actuală asigură consumul intern
Economistul a mai menționat că producția de zahăr tos în Republica Moldova în perioada anilor 1980/1990 a totalizat 405 mii/tone; între 1997/1999 – 163,1 mii/tone; 2000/2004 – 123,2 mii/tone; 2005/2009 – 105,8 mii/tone; 2010/2014 – 118,6 mii/tone; 2015/2019 – 94,9 mii/tone; iar între 2020/2024 – estimativ este de 64,4 mii/tone.
„Acești 64,4 mii/tone ne asigură consumul intern, însă ne lipsește de posibilitatea de a exporta. Consumul intern asigură stabilitatea și funcționalitatea industriei. Trebuie să preluăm practicile europene asupra mecanismelor de salvgardare și de protecție a acestei ramuri, practici care le-a permis europenilor să producă și să exporte”, a menționat expertul.
Economistul afirmă că producția de zahăr a Republicii Moldova este puternic dependentă de condițiile meteo în lipsa unui sistem de irigare.
„În 2024, cel mai probabil, vom avea o producție de zahăr minimă din ultimii mulți ani, iar stocurile sunt peste consumul nostru. Am avut producție relativ bună în anii precedenți, exporturi mici, am avut importuri, iar fabricile de zahăr, gestionând importurile și exporturile, au creat stocuri suficiente”, a afirmat economistul.
Prin subvenționarea domeniului, Republica Moldova ar putea deveni din nou exportator de zahăr
În opinia analistului economic, dacă Republica Moldova tinde spre UE trebuie să atragă atenție la măsurile pe care le întreprinde UE pentru a proteja industria zahărului.
„11 țări din UE sprijină financiar producătorii de sfeclă. Din păcate Republica Moldova nu oferă acest sprijin financiar. Cel mai mare sprijin îl oferă România – 900 euro/ha. Dacă Republica Moldova ar oferi un sprijin financiar similar producătorilor moldoveni de sfeclă de zahăr, ar avea +45% la încasările pe care le au în prezent. Dacă ar oferi 200 mil/lei sub formă de subvenții, Republica Moldova ar putea deveni din nou exportator de zahăr, lucru care ar ajuta economia și ar duce la crearea de noi locuri de muncă în sate”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, România, pe lângă faptul că ofere cele mai mari subvenții producătorilor de sfeclă de zahăr, în 2023 a introdus un mecanism de consultare dintre Guvern și producători de sfeclă de zahăr, iar atunci când piața este inundată de zahăr, toate acțiunile sunt coordonate cu producătorii locali.
„În România toate importurile sunt operate doar de către agenții economici, recunoscuți de către ministerul de resort. Zahăr în România pot importa doar producătorii de zahăr, pentru a satisface consumul local”, a conchis Veaceslav Ioniță.
