RM exportă de aproape 10 ori mai puțin șrot de floarea-soarelui

17 mai 2025

Author: Ilinca Fiodorov

Expert: Iurie Rija

RM exportă de aproape 10 ori mai puțin șrot de floarea-soarelui - agroexpert.md

Exporturile de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova în perioada iulie 2024 – aprilie 2025 confirmă, încă o dată, declinul accentuat al sectorului de procesare, este de părere expertul în agro-market Iurie Rija. Volumul livrărilor s-a prăbușit la 14.211 tone, în comparație cu 155.148 de tone în sezonul precedent — o scădere de aproape 91%. În așa mod, are loc nu doar lipsa activității industriale, ci și dispariția temporară a fluxului de produse secundare, precum șrotul, care este generat odată cu producția de ulei.

Prețul mediu de export al șrotului în 2024/2025 a fost de 4,82 lei/kg, în revenire față de minimul din sezonul anterior (4,4 lei/kg), dar rămânând totuși sub nivelurile din 2021/2022 și 2022/2023, când se obțineau 5,1 și 5,5 lei/kg.

Din punct de vedere valoric, veniturile obținute din exportul de șrot au totalizat doar 56 de milioane de lei, față de 724 de milioane de lei în sezonul anterior și peste 750 de milioane de lei în 2022/2023. Pierderea este de aproape 700 de milioane de lei într-un singur sezon, care nu poate fi compensată de alte produse brute și reflectă cât de mult valorează, în termeni economici, existența unei industrii funcționale de procesare.

„Prăbușirea exportului de șrot este o consecință directă a blocării procesării industriale, fenomen deja confirmat de scăderea exporturilor de ulei în același interval”, afirmă Iurie Rija.

În martie 2025, Moldova a exportat 3.272 de tone de șrot, o cantitate mai mică decât în anii anteriori, dar totuși cea mai mare din primele luni ale anului curent. Prețul mediu de export în martie a fost de 4,61 lei/kg, o valoare relativ modestă, dar superioară celei din ianuarie (3,92 lei/kg), lucru care vorbește despre o ușoară stabilizare a pieței după lunile inițiale de stagnare.

Luna aprilie 2025 a marcat o diferență în evoluția prețurilor: deși cantitatea exportată a fost infimă (doar 161 de tone), prețul mediu a sărit la 14,77 lei/kg — cel mai mare din ultimii cinci ani. Creșterea bruscă nu are legătură cu tendințele pieței convenționale, ci este explicată de faptul că în perioada respectivă a fost livrat șrot de floarea-soarelui organic. În primele șapte zile ale lunii mai 2025, s-a exportat o cantitate similară — 160 de tone, cu un preț mediu de 14,79 lei/kg.

Exporturile din această perioadă sunt în continuare asociate cu loturi de șrot organic. Astfel, șrotul a devenit, în 2025, un produs aproape „rar” în comerțul moldovenesc, iar valorificarea sa a depins nu de volum, ci de poziționare pe piețe specializate.

Analiza exportatorilor de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova în perioada 1 ianuarie – 7 mai 2025 confirmă, încă o dată, transformările profunde prin care trece sectorul național de procesare. De altfel, „AGROFLORIS-NORD”, care anterior exporta peste 110 mii de tone de șrot anual (110.237 de tone în 2023 și 47.625 de tone în 2024), dispare complet din activitate în 2025. Situația este similară și pentru „FLOAREA SOARELUI” SA, care în 2023 a livrat 64.950 de tone.

În sezonul curent, pe primul loc la exportul de șrot se află SRL „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL”, cu un volum de 7.292 de tone, ce îi consolidează poziția de lider nu doar la șrot, ci și în exportul de ulei, unde de asemenea a ocupat primul loc în 2025.

Pe locul doi se poziționează „VI OIL AGRO” SRL, care a exportat 1.080 de tone de șrot organic, având în vedere și prețurile medii ridicate înregistrate în aprilie și mai 2025, care au depășit 14 lei/kg.

În 2025 (1 ianuarie- 7 mai) doar aceste 2 companii au perfectat exporturi de șrot.

„Situația diminuării exporturilor de șrot nu doar afectează balanța comercială, ci are și implicații directe asupra sectorului zootehnic, care depinde de produsul dat ca sursă principală de proteine în furajare. Astfel, efectele diminuării procesării se transmit în lanț, slăbind mai multe verigi ale economiei agricole interne. În acest context, se conturează o concluzia: exporturile de șrot din 2025 nu mai reflectă o industrie funcțională, ci mai degrabă ecoul rezidual al unui sector cândva activ, menținut temporar de jucători agili, cu piețe specializate. Fără relansarea procesării la scară mare, Moldova riscă să piardă complet un segment din lanțul valoric agroindustrial”, a concluzionat Iurie Rija.