În 2023 în Republica Moldova a fost însămânțată o suprafață record de rapiță de 65-70 de mii de hectare. Recolta globală se așteaptă să fie de 2 ori mai mare în raport cu anul precedent - de 150 mii tone, arată datele unei analize realizate de expertul Iurie Rija. Indicatorul „Yield” (roada media la hectar) se estimează să fie între 2,6 - 3,5 tone/ha. Prin urmare, analistul este de părere că prețul mediu de export la rapiță cel mai probabil va fi mai mic, din cauza recoltei mai mari, dar și a tendințelor de scădere a prețului pe bursele internaționale.
Suprafața medie însămânțată de rapiță în perioada 2018-2022 a constituit 34 de mii de hectare
În ultimii ani, agricultorii au obținut în medie un „Yields” de 2,2 tone la hectar, iar unii fermieri au obținut performanțe de peste 4 tone la hectar, (cu condiția aplicării corecte a îngrășămintelor).
Suprafața însămânțată cu rapiță în Republica Moldova, mii ha
În sezonul precedent, din iulie 2022 până în aprilie 2023, principalii exportatori de rapiță au fost companiile Rusagro Prim SRL, Diazchim SRL, Rostan Plus SRL.
„Prețul mediu de export a fost de 11,39 lei/kg, dar acest preț se datorează faptului că circa jumătate din cantitatea exportată în sezonul trecut a fost tranzacționată în lunile iulie-august 2022, când prețurile încă erau înalte. Prețul a înregistrat o scădere continuă de la 12,63 lei/kg în iulie 2022, până la 8 lei/kg în aprilie 2023”, susține Iurie Rija.
Expertul este de părere că în sezonul viitor, prețul mediu de export rapiță cel mai probabil va fi mai mic, din cauza recoltei mai mari, dar și a tendințelor de scădere a prețului pe bursele internaționale.
„Ca să abordăm viitoare rentabilitate la cultivarea rapiței, este nevoie să pornim de la costurile de producere ale acesteia. Cu aplicarea corectă și în măsură necesară a îngrășămintelor minerale se poate obține o roadă medie de 3,5 tone la hectar, ce va influența în mod direct indicatorul rentabilității economice. În prezenta analiză este estimată cantitatea de îngrășăminte minerale necesară pentru obținerea 3,5 tone/ha. Desigur cantitatea de îngrășăminte aplicată efectiv poate fi redusă, dar asta va avea ca efect diminuarea „Yields-ului”, punctează analistul.
Costurile totale de producere a culturii rapiță se estimează la 19,3 mii lei/ha, dintre care:
- 26% - sunt îngrășămintele minerale (salpetru de amoniu, superfosfat, sulfat de amoniu, Cristalon special),
- 20% - substanțe chimice (erbicide, fungicide, insecticide),
- 19% - operațiile mecanizate (arătura, cultivarea/fertilizarea, stropirea, recoltarea, transportarea etc),
- 18% - plata de arendă la hectar, care este în medie de 3.500 lei,
- 9%- materialul semincer de 0,4 tone.
„Dacă e să estimăm prețul mediu de vânzare a rapiței pe Republica Moldova, atunci bursele internaționale arată că tendințele vor urma efectul contango, adică prețurile vor fi mai joase la început de sezon și vor urca treptat spre sfârșitul acestuia. Ce este cel mai probabil, prețul mediu în sezonul 2023-2024 va fi mai jos ca pentru sezonul 2022-2023”, susține Iurie Rija.
Ce prețuri la exportul de rapiță se așteaptă
Astfel, la un preț mediu de comercializare a rapiței pe parcursul sezonului de 8,50 lei/kg, marja brută procentuală va atinge nivelul de 53,8%, un rezultat bun, consideră expertul, ce îi determină pe mulți fermieri să se orienteze spre cultivarea acestei plante oleaginoase.
Totuși, la începutul perioadei de recoltare, prețurile însă vor fi mai mici, de 6,50 - 7 lei. Pe parcurs, în baza indicilor bursieri se estimează că acestea vor urca, „dar nu trebuie de uitat, că vânzarea târzie a rapiței presupune riscuri suplimentare legate de logistică, care sunt mai mari comparativ cu alte cereale sau floarea-soarelui”.
„Pentru fermierii din Moldova este important să se familiarizeze cu urmărirea cotațiilor la cereale în special la bursa Matif, pentru că se află într-o corelare directă cu prețurile locale. Un indicator care face legătura între piața fizică locală și prețurile futures este indicatorul BASIS. Cu alte cuvinte, acesta este diferența între prețul pe piața locală și cel cotat la bursa din Paris, și se suprapune cu costurile logisticii. Cuantificarea BASIS-ului în raport cu Euronext/MATIF ne poate oferi informații despre nivelul stocurilor disponibile în conturile nominale sau în depozitele din hambare, precum și despre așteptările privind o recoltă record. Aceasta reflectă în principal costul transportului, iar contractul se execută la destinația aprobată în silozul nominal. În Moldova, de obicei, raportul Matif și Raioanele Sud/Centru/Nord sunt de 40-50 de euro/t care sunt indicele BASIS. Există cazuri în care BASIS-ul poate ajunge chiar la 90 de eurp/t în comparație cu MATIF, în funcție de distanță și de costurile ridicate ale transportului. În Franța, basis-ul variază între 0 și 5 în comparație cu punctele de livrare pe Agritel, unde piața fizică se situează la 435 de euro, iar Euronext la 440 de euro”, afirmă Iurie Rija.
Se așteaptă ca la începutul recoltării BASIS-ul se va diminua. Este important de reținut că BASIS-ul reflectă situația actuală a pieței și poate suferi modificări pe măsură ce cererea și oferta se ajustează. Astfel, agricultorii sunt îndemnați să urmărească evoluția acestui indicator și să ia în considerare factorii specifici zonei în care activează pentru a înțelege mai bine piața și riscurile implicate.
„La moment, prețul de comercializare a rapiței în portul Reni este de 324 de dolari/t (sau 6.370 de lei, 298 de euro), iar la gospodăriile din Moldova, de ex. Șoldănești este de 6.300 de lei cu TVA și 5.250 lei fără TVA (267 de euro). Prețul de transport rutier până la Reni este în mediu de 25 de euro/t. Astfel costul rapiței la Reni va fi de 292 de euro/t, și mai rămâne o marjă de 6 euro/t. Prețul de transport fluvial cu barja din Reni până în Constanța pentru rapiță variază între 30-32 de dolari/t, sau 27,6 - 29,5 euro/t. Rapița se cumpără acolo în regim SPOT la condiții livrare în Constanța la un preț de 383 de euro/t. Marja brută care rămâne este de 55,5 de euro/t. Dar din acest preț se scad și alte cheltuieli de transbordare din navă fluvială în navă mai mare, alte cheltuieli de perfectare a certificatelor, surveiller, cheltuieli vamale” subliniază Iurie Rija.
Expertul notează că este important să se facă distincția între cotațiile bursiere și prețurile spot. Cine cumpără marfa trebuie să se întrebe cui va vinde marfa la prețurile date și să fie conștient de diferența dintre aceste două tipuri de prețuri. ,
„Short covering (încheierea unui contract de vânzare futures și achiziționarea imediată a mărfii pentru onorarea obligațiunilor viitoare de vânzare) poate fi o strategie potențială, dar deciziile de tranzacționare ar trebui luate cu atenție, luând în considerare toți factorii relevanți. În ceea ce privește direcția clară a pieței, este dificil de anticipat din cauza multiplelor elemente și influențe. Factori precum condițiile meteo, conflictele geopolitice și logistica pot afecta prețurile și basis-ul”, a conchis Rija.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
