
Exporturile masive de floarea-soarelui din Republica Moldova au continuat cu avânt și în luna aprilie 2025, menținând dinamica intensă începută în iarna anului trecut. Totuși, primele semne de temperare au apărut deja în prima săptămână a lunii mai,— un indiciu că sezonul de vârf se apropie de final. Perioada iulie 2024 – aprilie 2025 rămâne cea mai activă din ultimii patru ani, atât ca volum exportat, dar și ca impact asupra pieței agricole moldovenești. Datele se conțin în analiza expertului în agro-market, Iurie Rija.
Astfel, în acest sezon (perioada iulie 2024- aprilie 2025) s-au exportat 532.243 de tone de semințe de floarea-soarelui, depășind cu mult volumele din sezoanele precedente. Comparativ cu sezonul anterior (453.351 de tone), creșterea este de 17%, iar față de sezonul 2022/2023, când exporturile au însumat doar 214.528 de tone, avansul este de aproape 2,5 ori. Chiar și în raport cu sezonul roditor iulie 2021 – aprilie 2022, când s-au înregistrat 448.873 de tone exportate, anul curent rămâne lider.
Din perspectiva valorică, prețul mediu de export a fost de 9,75 lei/kg, o apreciere față de anul trecut, când fermierii s-au confruntat cu o medie de doar 7,92 lei/kg, dar încă departe de vârfurile atinse în sezoanele 2021/2022 și 2022/2023, când prețurile medii au fost de 12,60 lei/kg și respectiv 12,68 lei/kg. Valoarea totală obținută nu depășește încă nivelul maxim înregistrat în sezonul 2021/2022.
Astfel, în perioada iulie 2024 – aprilie 2025, Moldova a încasat 5,19 miliarde lei din exporturile de floarea-soarelui, în creștere față de cele 3,59 miliarde lei din sezonul 2023/2024 și dublu față de sezonul 2022/2023, când valoarea s-a situat la 2,72 miliarde lei. Cu toate acestea, valoarea maximă istorică rămâne cea din sezonul 2021/2022, când, cu un volum mai mic exportat (449 mii tone), prețurile favorabile de atunci au permis atingerea unui plafon de 5,66 miliarde lei.
„Prin urmare, performanța valorică depinde de conjunctura prețurilor pe piețele internaționale. Situația dă dovadă de vulnerabilitatea modelului actual de export moldovenesc, care depinde în mare parte de materie primă în vrac, cu puțină valoare adăugată locală”, susține expertul.
Începutul lunii mai 2025 aduce, însă, primele semnale de reducere a ritmului exporturilor. În primele șapte zile ale lunii, au fost livrate doar 2.080 de tone. Reculul este rezultatul diminuării stocurilor disponibile, dar și un semnal că cererea externă intră într-o fază de ajustare după perioada de cumpărări masive.
Pe fondul acestor schimbări de dinamică, evoluția prețului mediu de export oferă o imagine clară a tensiunilor dintre ofertă și cerere. După un maxim înregistrat în februarie 2025, de 12,04 lei/kg, prețul a început să scadă ușor în martie (11,94 lei/kg) și aprilie (11,57 lei/kg), în condițiile unui volum mare disponibil pe piață și a unei competiții active între traderi. Deja în mai 2025, prețul mediu a revenit pe creștere, ajungând la 12,28 lei/kg- o reacție de piață la limitarea cantităților disponibile în țară.
În perioada 1 ianuarie – 7 mai 2025, liderul exporturilor este compania „OROM-IMEXPO” SRL, care a livrat 60.130 de tone. Pe locul doi se situează „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu un volum de 52.840 de tone exportate în aceeași perioadă. Împreună, cele două companii au realizat peste 113.000 tone sau o jumătate din exporturile totale ale Moldovei.
„Topul celor mai activi exportatori este completat de compania „AGROFLORIS-NORD” SRL, parte a unui holding procesator, care a exportat 30.708 tone de floarea-soarelui în stare brută. Decizia de a expedia materia primă în loc de a o procesa local vorbește despre o realitate economică dificilă: volumul acumulat, este insuficient pentru a porni în mod rentabil liniile industriale ale celor două fabrici ale holdingului, care au o capacitate combinată de procesare de 1.900 de tone pe zi. În astfel de condiții, costurile fixe legate de pornire, mentenanță, personal și utilități ar fi exagerat de mari raportat la volumul de producție, ceea ce face mai avantajoasă, cel puțin temporar, exportarea semințelor neprelucrate”, se arată în analiza expertului.
În exporturile de floarea soarelui pe țări - destinații România, Turcia și Bulgaria au rolul de piețe principale. Cele trei state absorb în mod constant cea mai mare parte a volumelor exportate, dar în 2025 se observă o modificare interesantă în ierarhia liderilor.
Turcia a devenit în 2025 principalul cumpărător de floarea-soarelui moldovenească, cu un volum total exportat în primele patru luni și o săptămână de 172.230 de tone. Creștere evidentă comparativ cu doar 144 922 de tone pe întreg parcursul anului 2024 și cu 27 748 de tone în 2023, dă dovadă de o cerere susținută pe piața dar și de deficitul intern din Turcia. România, partenerul tradițional și constant, ocupă locul al doilea în clasament, cu 47 423 de tone exportate în perioada 1 ianuarie – 7 mai 2025. Cantitatea este în scădere față de perioadele similare din anii trecuți, dar pe termen lung, rămâne cel mai mare destinatar — cu un total cumulat de 863 058 de tone în ultimii cinci ani. Scăderea ritmului livrărilor în 2025 se explică prin creșterea concurenței din partea altor furnizori, dar și prin direcționarea fluxului moldovenesc către Turcia, unde prețurile au fost mai avantajoase în prima parte a anului.
Turcia a devenit în mod clar liderul importurilor în acest sezon oferind un preț mediu de 11,2 lei/kg- un preț competitiv și stabil, ceea ce face ca traderii moldoveni să prefere această direcție. Practic, piața turcă oferă un echilibru între volum mare și preț acceptabil. România și Bulgaria propun prețuri medii de 10,4 lei/kg și respectiv 10,6 lei/kg.
„Totuși, în ciuda unui boom cantitativ, performanța în termeni de valoare economică totală rămâne sub potențialul real al sectorului. Moldova reușește să valorifice cantitativ recolta, dar nu reușește încă să transforme această performanță în valoare economică maximă, ce readuce în discuție necesitatea consolidării lanțului intern de procesare și trecerea la modele comerciale mai sofisticate. De aceea, strategia pe termen lung trebuie să vizeze nu doar recolte mari, ci și piețe mai bune și produse mai valoroase”, a conchis Rija.