Traderii au zeci de mii de tone de cereale blocate
Exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova se confruntă cu unul dintre cele mai dificile blocaje logistice din ultimii ani. Nivelul scăzut al Dunării, riscurile din Marea Neagră, cozile de la frontiere și aglomerația din portul Constanța au majorat puternic costurile de transport și limitează prețurile pe care traderii le pot oferi fermierilor. Potrivit expertului în agromarketing Iurie Rija, unii dintre marii traderi au în prezent circa 70 de mii de tone de marfă contractată și depozitată la producători, fără o soluție rapidă pentru export.
Achizițiile de cereale și oleaginoase evoluează lent în această toamnă, deși Republica Moldova are o recoltă bună, iar cerere din partea cumpărătorilor externi există. Problema majoră, susține Iurie Rija, este transportarea mărfii către piețele externe.
Expertul descrie situația drept o adevărată „apocalipsă a logisticii”, determinată de suprapunerea mai multor factori: nivelul critic al Dunării, riscurile de securitate din Marea Neagră, traficul ridicat de mărfuri ucrainene la punctele de trecere a frontierei și capacitatea limitată a portului Constanța.
Consecințele sunt deja vizibile pe piața internă. Grâul și porumbul continuă să fie susținute de cererea externă, în timp ce prețurile la oleaginoase au intrat în scădere. Floarea-soarelui a pierdut, în unele regiuni, până la 500–600 de lei pentru o tonă în aproximativ o lună.
Frahtul Giurgiulești–Constanța a ajuns la 43 de dolari pe tonă
Unul dintre cele mai importante costuri care apasă asupra traderilor este transportul naval.
Potrivit lui Iurie Rija, după intensificarea riscurilor din zona Mării Negre, armatorii au majorat tarifele, iar frahtul a crescut cu aproximativ 20 de dolari pe tonă într-o singură săptămână.
Pe ruta Giurgiulești–Constanța, transportul costă în prezent aproximativ 43 de dolari pentru o tonă, echivalentul a circa 37 de euro. Diferența este semnificativă față de anul trecut: „Anul trecut, în perioada cu cea mai mare cerere, aceeași rută costa 17–18 euro pe tonă”, arată expertul.
La sfârșitul lunii august 2026, tariful era de aproximativ 20–30 de dolari pe tonă. Și mai puternică a fost scumpirea pe ruta Reni–Constanța, unde frahtul ar fi crescut de la aproximativ 45 de dolari la 70 de dolari pe tonă.
Transportul de la Briceni la Giurgiulești costă deja 950 de lei/tonă
S-au majorat și costurile transportului rutier. Potrivit calculelor prezentate de Iurie Rija, transportul cu camionul s-a scumpit cu aproximativ 12–17% în ultimele cinci săptămâni. Transportarea unei tone de cereale de la Briceni la Giurgiulești costă acum aproximativ 950 de lei, față de 850 de lei la sfârșitul lunii august. De la Orhei la Giurgiulești, costul a crescut de la aproximativ 600 la 700 de lei pentru o tonă.
Aceste cheltuieli se reflectă direct în prețul de achiziție oferit agricultorului. Cu cât traderul trebuie să plătească mai mult pentru a transporta marfa până la port și ulterior către cumpărător, cu atât rămâne mai puțin spațiu pentru majorarea prețului la poarta fermei.
Dunărea a coborât sub pragul de 4 metri
O altă problemă majoră este nivelul apei pe Dunăre. Conform datelor invocate de expert, la 6 octombrie nivelul apei a ajuns la 3,99 metri, iar tendința era în continuare de scădere. În asemenea condiții, numărul barjelor care pot opera este limitat, ceea ce reduce capacitatea de transport într-o perioadă în care volume importante de cereale și oleaginoase trebuie scoase din țară.
Alternativele terestre sunt, la rândul lor, suprasolicitate.
Potrivit lui Rija, aproximativ trei din patru camioane cu cereale care circulă pe unele rute de ieșire sunt ucrainene, iar timpul de așteptare la frontieră poate ajunge la două zile. La Giurgiulești situația este complicată suplimentar de modificarea traseelor pentru camioane. Vehiculele grele nu mai pot traversa localitatea pe traseul anterior și trebuie să folosească ruta ocolitoare, ceea ce poate adăuga până la aproximativ 80 de kilometri dus-întors pentru anumite operațiuni logistice.
Constanța, aproape de limita capacității
Portul Constanța reprezintă una dintre principalele căi prin care producția agricolă moldovenească poate ajunge pe piețele externe, însă și aici capacitatea este puternic solicitată. Potrivit expertului, în această perioadă prin Constanța sunt expediate cantități importante de floarea-soarelui din România, în timp ce fluxurile de grâu sunt mai mari decât într-un sezon obișnuit.
Perturbările din marile porturi din regiunea Mării Negre împing suplimentar volumele către România.
La acestea se adaugă producția ucraineană aflată în tranzit.
Marfa moldovenească are totuși un anumit avantaj logistic, explică Rija, întrucât în anumite condiții poate fi importată în România și combinată cu loturile de origine românească pentru încărcarea navelor. Acest lucru oferă traderilor mai multă flexibilitate.
Cu toate acestea, volumele moldovenești care ajung în prezent la Constanța rămân limitate. Presiunea ar putea crește odată cu intrarea pe piață a recoltei de porumb. În opinia expertului, blocajele logistice s-ar putea menține cel puțin până în lunile ianuarie–februarie 2027, în lipsa unei schimbări majore a situației regionale.
Traderii au zeci de mii de tone cumpărate, dar nu le pot exporta
Situația afectează deja comportamentul cumpărătorilor de pe piața internă. Potrivit lui Iurie Rija, unii dintre marii traderi au în prezent în jur de 70 de mii de tone de marfă contractată, păstrată în depozitele gospodăriilor agricole, pe care nu au reușit încă să o transporte către destinațiile externe.
În aceste condiții, companiile încearcă să-și controleze volumele cumpărate. Unele ies pe piață cu oferte pentru numai câteva zile, după care suspendă achizițiile timp de o săptămână sau până când reușesc să elibereze o parte din stocurile deja contractate.
Costurile tot mai mari pentru fraht, transport rutier și timpii suplimentari de deplasare reduc marjele comercianților și se transferă indirect asupra agricultorilor prin prețuri de achiziție mai mici. Astfel, deși Republica Moldova are în această toamnă producție agricolă importantă și există cumpărători pe piețele externe, accesul efectiv la aceste piețe devine factorul decisiv pentru formarea prețului. În actualele condiții, nu doar cotațiile internaționale stabilesc cât primește fermierul pentru o tonă de cereale sau oleaginoase, ci, într-o măsură tot mai mare, cât costă să scoți acea tonă din Republica Moldova.
