Vasile Jitari a fost plecat în lumea mare să-și adune bani de existență, a trăit printre străini mai bine de un an. Iar când a revenit acasă, a descoperit că tata împreună cu fratele său Ion, au construit o seră. I s-a părut o bună oportunitate și un motiv întemeiat de a sta în satul natal, la Baraboi. Așa că și-a suflecat mânecile și s-a apucat să dezvolte afacerea. Iar astăzi, familia Jitari are deja 12 sere.
Vasile și Ion și-au împărțit rolurile clar, Vasile este cel care veghează ca legumele să se dezvolte frumos și sănătos, iar Ion vine cu expertiza lui de agronom licențiat. Și chiar dacă s-a angajat la Chișinău în calitate de consultant, nimic nu-l încurcă să contribuie la dezvoltarea micului business. Vasile nu și-a întemeiat încă o familie, zice că ”s-a însurat cu serele” și că acestea îi ocupă tot timpul și energia. Dar, totodată crede că prin munca și devotamentul lui, creează un viitor sigur și liniștit copiilor pe care într-o zi îi va avea. Azi vă facem cunoștință cu Vasile Jitari, un tânăr care a ales să se dezvolte acasă și care-și investește energia și dragostea în agricultură.
Cum ați început afacerea în agricultură și de ce anume în seră?
Afacerea am început-o de la o seră mică, aproximativ 30 de m în lungime și 8 m în lățime, ideea a venit de la tata și fratele meu. Dar acest pas, m-a făcut să îndrăgesc munca în sere și dragostea pentru pământ. Și serele sunt o soluție pentru agricultori, în ultima perioadă, clima a devenit o problemă. Ploile sunt toxice, căldurile sunt mari și grindina distruge totul. În seră e mai bine, pământul e protejat, lucrul mai puțin, dar roadă mai multă reușești să culegi. De asemenea, avem avantajul de a ieșit primăvara devreme cu produse pe piață și putem obține un preț mai mare. La fel și toamna, în câmp deja se termină toată producția, în sere, încă este.
Pe ce culturi vă axați prioritar?
Acum 70 % dintre sere sunt plantate cu roșii, avem mai multe soiuri, și doar 30% sunt castraveți.
Anul acesta ați început să faceți și răsad de roșii?
De mult timp era în plan această idee, dar nu reușeam, nu aveam spațiu suficient. Anul acesta mulți fermieri s-au adresat la fratele meu, și nu doar fermieri, în căutarea răsadului. Atunci am discutat cu toată familia și am decis să încercăm, să vedem ce vom reuși până la final.
Ce faceți cu producția? Unde o vindeți?
Producția o ducem la piață la Chișinău. Avem o persoană care cumpără angro și el deja o vinde.
Ce cantitate de roșii reușiți să produceți pe parcursul anului?
Până acum nu am calculat, am avut câteva probleme, câteva greșeli, cu care ne-am confruntat. Nu reușeam în totalmente să udăm în sere, nu reușeam cu lucrul, deoarece nu aveam o echipă bună formată. De asemenea, nici noi nu aveam experiență, lucram, dar totodată și studiam, pentru că studii în domeniu, nu aveam. Fratele meu între timp a făcut studii, activează acum ca agronom consultant la Chișinău. Anul acesta ne dorim să calculăm producția. Am făcut deja unele calcule preventive. Aproximativ pe 15 arii de teren protejat sunt plantate 5 mii de fire de răsad și fiecare ar trebui să dea minim 5 kg de roșii.
Cultivați într-un singur ciclu sau două?
Într-un singur ciclu.
V-ați gândit să treceți la două cicluri sau nu?
Pentru a cultiva în două cicluri trebuie să avem un sistem de încălzire. Astfel am putea să plantăm primăvara cât mai devreme, de prin luna martie, iar deja în ciclu doi până toamna târziu.
Ați făcut un calcul aproximativ să vedeți ce sumă de bani ați avea nevoie pentru sistem de încălzire?
Aproximativ 200.000 lei.
Sistemul ar putea asigura toate serele?
Doar patru sere, în jur de 30 de arii de pământ. Momentan avem 12 sere, adică jumătate de ha de pământ.
Cum ați obținut pământurile?
Aici e casa părintească și am arendat terenurile de la vecini, ei nu erau acasă, nu-l prelucrau. Toți sunt plecați peste hotare și am profitat de această situație. De asemenea, am mai procurat o casă din apropiere pentru a ne putea extinde.
Ce proiect ați înaintat la GAL și care a fost suma obținută?
Contribuția primită din partea GAL a fost 17.500 lei. Am depus proiectul pentru a procura metal și a construi aceste ferestre. Cu ajutorul ferestrelor am creat o climă mai bună pentru plante. La fel și vara este cald și în sere se încălzește foarte repede, iar ferestrele sunt un beneficiu mare, atât pentru plante, cât și pentru noi. Putem să lucrăm mai mult în seră pentru că se aerisește, e mai răcoare, e mai bine.
17.500 a fost suma totală a proiectului?
Nu, aceasta a fost doar grantul. Contribuția noastră a fost 7.500 lei, am procurat țeavă pentru a întări serele.
Dar aproximativ la ce oră începe ziua dumneavoastră de muncă și la ce oră se finalizează?
La noi ziua de muncă începe la ora 5 dimineața, putem lucra până la ora 12 și deja seara. Pe parcursul zilei este foarte cald, muncim mai mult dimineața și seara.
Ce înseamnă pentru un antreprenor la început de cale să aibă susținere?
La început nu credeam că voi obține ceva, dar pentru a căpăta mai multă experiență, am zis - hai să încercăm, să participăm. Am discutat cu fratele, cu toată familia și am decis să încercăm. Susținerea din partea UE e un plus foarte mare, deoarece acum e foarte greu să începi o afacere la noi. Când ai susținere, ești mai încrezător în propriile forțe, ai dorință să faci mai mult, să lucrezi, să dezvolți mai departe ceea ce ai început.
Cum a fost colaborarea cu GAL?
Au fost foarte receptivi. Am discutat cu Domnul Gheorghe, cu Doamna Silvia de la primărie, ne-au răspuns la întrebări, ne-au ghidat. Noi nu aveam experiență, nu mai participasem anterior la proiecte în care să câștigăm ceva, dar cu ajutorul dumnealor, am reușit.
Care este îndemnul dumneavoastră pentru alte persoane care doresc să inițieze o afacere în Republica Moldova?
Dacă ai dorință și dragoste pentru activitatea pe care o faci, vei avea și succes. Toți fug peste hotare, dar aici, acasă, la fel se pot face lucruri mărețe. Trebuie multă voință pentru că nu e deloc ușor, în special la început. Treptat, treptat acumulezi mai multă experiență și ți se pare mult mai simplu. Ar fi bine mai mulți să participe la proiecte, câștigi sau nu, experiența și participarea mult contează.
Vasile Jitari este unul dintre beneficiarii concursului organizat de Grupul de Acțiune Locală „Răutul de Sus”, în cadrul proiectului UE ”Implicarea societății civile în îmbunătățirea proceselor de dezvoltare rurală și promovarea unor modele eficiente pentru dezvoltarea locală durabilă”, implementat de FARM.
⚡Urmărește știrile Agroexpert ->pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
